ANGHELESCU PARASHIV, preot, profesor.  Nascut in 1902, in Jirlau, jud.  Braila, decedat in Bucuresti. Studii la Seminarul teologic din Buzau (1914-1922), apoi la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1922-1926). 

Preot la biserica romaneasca din Sofia, profesor la Institutul roman (liceu) din Sofia, preot-paroh la biserica "Sf.  Sava" din Bucuresti, profesor la Academia de Muzica religioasa din Bucuresti.

Lucrari:

- Noul Testament bulgar de la 1828.

- O carte aparuta cu ajutorul mitropolitului  Grigorie Dascalul, ,  in BOR, an. LII, 1934, nr. 5-6, p. 306-325 (si extras, 23 p.);

- Inscriptia falsa de la manastirea Bacicovo si aducerea moastelor sfintei Filofteia in tara  in BOR, an  LIV, 1936, nr 1-2.p 14-41 (si extras, 30 p.);

- Slava si marire. Studiu de documentare liturgica, Bucuresti, 1939, 98 p.

CIOPRON PARTENIE (din botez Petru), episcop. 

N. 30 sept. 1896, in Paltinis, jud. Botosani, decedat la 28 iul. 1980, la manastirea Varatec. 

Dupa absolvirea Scolii de cantareti din Iasi, a luptat in prmul razboi mondial. Dupa razboi s-a calugarit in manastirea Slatina, sub numele Partenie; a facut Studii la Seminarul "Veniamin" din Iasi (1922 - 1929), la Factiltatea de Teologie din Cernauti (1929 - 1933), unde a obtinut doctoratul in 1935.

In timpul studiilor a fost ierodiacon si ieromonah la catedrala mitropolitana din Iasi, iar dupa absolvire arhimandrit, exarh al manastirilor din Arhiepiscopia Iasilor si profesor de Religie in Iasi. 

La 17 iun. 1937 numit episcop al Armatei, cu sediul in Alba Iulia (inscaunat 10 oct.), unde a pastorit pana in aug. 1948 (in 1941 - 1944 loctiitor de episcop la Balti).

Dupa 1948 a fost profesor si director al Seminarului monahal din manastirea Neamt (1948 - 1950).

Staret al manastirii "Sf. loan cel Nou" de la Suceava (1950 - 1961).

Loctiitor de episcop al Romanului si Husilor (dec. 1961 - febr. 1962).

La 18 febr. 1962 ales episcop eparhiot al acesteia (inscaunat la 4 mart.); a pastorit pana la 1 ian. 1978, cand s-a retras din scaun.

O scrie de realizari gospodaresti.

Diverse articole in:

- "Viata Monahala" - la Iasi (tiparita cu sprijinul sau)

Pastorale in:

- "Mitropolia Moldovei si Sucevei".

CLINCENI  PARTENIE (din botez Petru Stancu), mitropolit. 

N. 10 Oct. 1847, in Clinceni, jud. Ilfov, in familie de preot, decedat la 9 ian. 1910, in Bucuresti. 

Studii la Seminarul "Central" din Bucuresti (1861 - 1868), la Facultatea de Litere din Bucuresti (1870 - 1872), la Facultatea de Teologie a Universitatii din Atena (1873 - 1877), unde a obtinut licenta); mai tarziu, aceeasi Facultate i-a conferit titlul de "doctor honoris causa".

Diacon in 1868; dupe ce a ramas vaduv, s-a calugarit (1877), fiind hirotonit ieromonah (1877), apoi hirotesit protosinghel si arhimandrit (1878).

Superior al capelei romane din Leipzig (1878 - 1880), apoi al celei din Paris (1880 - 1886).

Hirotonit arhiereu cu titlul de "Barladeanul" (12 febr. 1886), apoi ales episcop al Dunarii de Jos - cu sediul la Galati  (10 dec. 1886).

Mitropolit al Moldovei si Sucevei (8 febr. 1902, instalat 24 febr. 1902), retras din scaun la 31 dec. 1908.

Preocupat de redresarea vietii bisericesti in Dobrogea:
   - s-au construit, in timpul pastoririi lui, zeci de biserici ortodoxe
   - a ridicat noile resedinte vladicesti din Galati si Iasi
   - a facut donatii insemnate in carti Bibliotecii "V. A. Urechia" din Galati si Facultatii de Teologie din Bucuresti.

POPESCU PATRICHIE (din botez Porfirie), profesor de seminar, arhimandrit.

N. 17 sept. 1809, în Bata,jud. Arad, în familie de preot, decedat la 29 aug/10 sept. 1862, în mănăstirea Gherghetteg.

Studii gimnaziale la Arad şi Timişoara, filosofice la Seghedin, juridice la Universitatea din Pesta, teologice la Arad (1835-1837). Călugărit în mănăstirea Hodoş-Bodrog (1838), ierodiacon (1838), ieromonah (1843). Profesor la Institutul teologic din Arad şi catehet al elevilor ortodocsi români de la Gimnaziul de stat din Arad (1839-1844), profesor de Limba română la Seminarul teologic din Carloviţ (din 1844), asesor al Consistoriului ortodox sârb de acolo, egumen al mănăstirilor lazac, apoi Hopovo, hirotesit arhimandrit (1848), vicar (administrator al Eparhiei de Vârşeţ-Caransebeş (1848- 1849), din Nou la Hopovo, apoi locţiitor de episcop (administrator) al Episcopiei Aradului (1850-1853); înlăturat de Sinodul episcopesc sârb din Carloviţ de la alegerile de episcopi din 1852, egumen al mănăstirii sârbeşti Ghergheteg (1853 - 1862).

POPESCU PAULIN (din botez Dimitrie), arhimandrit.

N. 15 sept. 1918, în Bădăuţi-Bucovina, decedat la 2 mart. 1991, în Windsor-Ontario (Canada).

Studii la Seminarul monahal din Mănăstirea Cernica (1933-1941), Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1941-1945) cu specializare la Facultatea de Filologie a Universităţii din Viena (1944 - 1945), apoi studii teologice la Suceava şi CIuj (licenţa la Cluj în 1949). Frate în mănăstirile Neamţ (1932) şi Putna (din 1937), călugărit la Putna (1940) şi hirotonit ierodiacon (1943); din 1961 preot-ieromonah la mănăstirea Antim din Bucureşti, arhimandrit şi reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (1966 - 1967), apoi în slujba Arhiepiscopiei misionare ortodoxe române din Detroit şi la parohiile `Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Kitchener-Ontario, `Învierea Domnului" din Hamilton-Ontario, catedrala `Sfântul Gheorghe" din Windsor-Ontario, `Sfântul Matei" din Ottawa, `Pogorârea Duhului Sfânt" din Windsor.

Lucrări:

v      Cruci memoriale în Bucureşti, în BOR, an. LXXVII, 1960, nr.11 - 12, p.1078 -1114;

v      Manuscrise slavone din mănăstirea Putna, în BOR, an. LXXX, 1962, nr. I- 2, p. 105 -145 şi nr. 7-8, p. 688-711;

v      Mărcile de hârtie filşigranată pe manuscrisele slavone din mănăstirea Putna, în BOR, an. LXXX, 1962, nr. 9- 10, p. 638-657.

v      Zeci de articole în revistele `Credinţa" şi `Comuniunea Românească" din Detroit,

v      Mai multe broşuri de zidire sufletească tipărite în Canada, o traducere a Sfintei Liturghii în limba engleză (1971 şi 1976),

v      O carte de rugăciuni (1974),

v      O monografie a catedralei "Sfântul Gheorghe" din Windsor (1972) etc.

MIHAI PAUL (fost Mihailovici), preot, istoric.

N. 29 iun. 1905, în Cornova-Orhei, decedat la 12 oct. 1994. în Bucureşti. Seminarul teologic la Chişinău (1916- 1926), Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1930) şi de Istorie din Iaşi (lic. 1932), cu doctoratul în Teologie la Cernăuţi Suceava (1945); călătorii de Studii în Iugoslavia, Bulgaria, Grecia şi Turcia (1930 - 1932), unde a copiat numeroase documente privitoare la români. Diferite funcţii în Chişinău: diacon şi preot la biserica ,,Soborul Vechi"(1932-1944), profesor de Istorie (1933-1944 , secretar al Secţiei pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chiţinău, director al şcolii de cântăreţi bisericeşti (1941-1944); după 1944 preot la biserica `Bunavestire" din Râmnicu Vâlcea 1946), apoi la biserica ,,Banu" din Iaşi (1946-1975), asistent la Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1948- 1949). Participant la congrese istorice Internaţionale. Prin studiile sale istorice, a adus o contribuţie importantă la descoperirea şi studierea surselor medievale ale istoriei nationale, fiind cel dintâi cercetător român al arhivei metocului Sf. Mormânt din Istanbul (Constantinopol). Multe din documentele inedited pe care le-a descoperit şi publicat ca şi unele manuscrise şi obiecte de artă le-a dăruit Bibliotecii Academiei Române, Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi, Arhivelor Statului din Iaşi, Institutului de Istorie din Iaşi. Alte lucrări se ocupă de legăturile bisericeşti româno-ruse, studiul manuscriselor slave şi româneşti, circulaţia vechilor tipărituri româneşti.

Lucrări principale: Izvoare.

v      Opt documente moldoveneşti dinainte de :tefan cel Mare, Cl, an. VIll - IX, nr. I , 1933, p. 185 - 215 (şi extras);

v      Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol (1462-1755), în Cl, an.Vlll-IX, nr. 3, 1933, p. 3-63 şi an. X-XIl, nr. 1, 1934, p. 105- 127;

v      Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia. 1468- 1866, în RSIAB, t. XXIII, 1933, p. 327-435 (şi extras, 112p.);

v      Regestele actelor moldoveneşti din Arhiva de Ia Constantinopol în RSIAB, t. XXIV, 1934, p. 361 - 416 extras, 56 p.;

v      Album de documente moldoveneşti din veacul al XV-Iea, Iaşi, 1934, 26 p.;

v      Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol (1607- 1806), Iaşi, 1948, 118 p.;

v      Documente inedite ale Cancelariei moldoveneşti din veacul al XVI-lea (din arhiva metocului Sf. Mormânt din Constantinopol), în `Studii", revista de istorie, an. 17, 1964, nr. 2, p.335-362;

v      Alte acte româneşti de la Constantinopol, în AIIAX, VII, 1970, p. 353 - 356; IX, 1972, p. 455-468; X, 1973, p. 411- 418; XII, 1975, p. 235-288; şi XV, 1979, p.507 - 511;

v      Cârţi bisericeşti, manuscrise şi icoane din Basarabia, însemnări vechi şi inscripţii, în RSIAB, XXIV, 1934, .91-120;

v      `Luminătorul", nr. 10, 1939. p.609-624;nr. 11, 1939, p.657-672; nr. 1, 1939, p. 754-761 şi nr. 1, 1940, p.45 - 56 (şi extras, Chişinău, 1940, 54 p.).

v      Viaţa şi opera lui Gavriil Musicescu oglindită în scrisorile anilor 1871-1899, în `Studii Muzicologice", 1956, nr. 2, p. 91 -127 şi 1957, nr. 4,p. 58-128; Din corespondenţa episcopului Melchisedec, în BOR, an. LXXVII, 1959, nr. 5 -6, p. 493 - 612;

v      Legăturile culturale ale episcopului Melchisedec cu Rusia. Corespondenţa din anii 1849-1892, în MMS, an. XXXVII, 1961, nr. 34, p.261-296.

Studii:

v      Legături culturale-bisericeşti dintre români şi ruşi în secolele XV-XX. Schiţă istorică, în RSIAB, XXII, 1932, p. 199-276 (,şi extras, 78 p.);

v      Fapte trecute şi basarabeni uitaţi. 1799-1918, Chişinău, 1938, 80 p.;

v      Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 la 1918, Bucureşti, 1941, 390 p. + 20 pl. (premiată de Academia Română);

v      Relaţii exteme bisericeşti ale lui :tefan cel Mare, în MMS, an. XXXIII, 1957,nr. 3-4,p. 228-241,

v      Circulaţia Cazaniei mitropolitului Varlaam în Biserca românească în MMS, an. XXXIII, 1957, nr. 10- 12, p. 820-918;

v      Stiri noi privind circulaţia Cazaniei Iui Varlaam, în BOR, an. LXXXII 1964, nr. 3 - 4, p. 372-388;

v      `Leastviţa" (Scara raiului). Traducerea lui Varlaam într-o nouă redacţie, în BOR, an. LXXXII, nr. 11 - 12,1964, p. 1069-1084;

v      Manuscrisul slav de la Schitul Mare din Galiţia aflat la Iaşi, în MMS, an. XXXVIII,1962, nr. 7 - 8, p. 587 - 603;

v      Traduceri patristice ale stareţului Paisie, în MO, an. XXIV, 1972, nr. 3 4, p. 217 - 223;

v      Manuscrise slave în colecţii din Moldova, în `Românoslavica", XVIII, 1972, p. 265 - 319 (în colaborare);

v      Mitropolitul gruzin Iona Ghedevanişvili şi Biserica Moldovei între Kenn 1790-1792, în BOR, an. XCII, 1974, nr. 5-6, p. 711 -720;

v      Manuscrise româneşti din Biblioteca Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, în MMS, an. L, 1974, nr. 1 -2, p. 120-146;

v      O traducere românească inedită la scrierile religioase saniole `Desiderie", în MO, an. XXIV, 1972, iir. 7-8, p. 585-628; an. XXV, 1973,nr. 7-8, p. 626-644: an. XXVI, 1974,nr. 1-2,p. 114-124 şi nr. 5-6, p. 483-495; an. XXVII, 1979, nr. 1 - 3, p. 113 - 136 (în colaborare cu fiica sa Zamfira Mihail);

v      Cronica lui Ion Neculce copiată de loasaf Luca. Manuscrisul `Mihail". Ediţie de Zamfia Mihail şi Paul Mihail Bucureşti 1980 XXXI + 263 p.;

v      Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc în vol. Spiritualitate şi Istorie la Întorsura Carpaţilor, vol. I Buzău, 1983, p. 355-384;

v      Contribuţii la Bibliografia românească veche. în AIIAX, Iaşi, XXI, 1984, p. 501-528 şi vol. XXII, 1985, p. 759-778.

v      Contribuţii documentare la istoria oraşului Iaşi. Privire generală asupra istoricului monumentului din Iaşi al lui Savin Banu şi Iacob Stamate, în AIIAX, Iaşi, vol. XXIV/ 1, 1987, p. 415 -478, şi XXIV/2, 1988, p. 469-534;

v      Vechi tipărituri româneşti (1831-1871), în AIIAX, Iaşi, XXV/2, 1988,p. 483-500; XXVI, 1, 1989, p. 551-573; XXVII, 1990, p. 195 - 214;

v      Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1931), Bucureşti, 1991,128 p. + 4 il,

v      Ion Neculce, Cronica copiată de Ioasaf Luca, Chişinău, 1992, 318p.;

v      Acte în limba română tipărite în Basarabia, 1812 - 1830, precedate de Bibliografia tipăriturilor româneşti în Basarabia (1812-1930), în colaborare cu Zamfira Mihail, Bucureşti, 1993,413 p.;

v      Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia, Chişinău, 1993,408 p. (cuprinde o serie de studii şi articole mai vechi).

v      Alte studii istorice şi peste o sută de recenzii în periodicele menţionate în lista bibliografică, în unele publicaţii de peste hotare, articole în diferite ziare şi reviste din Chişinău şi Bucureşti;

v      Traduceri din literatura teologică rusă în periodicele bisericeşti actuale, îndeosebi în `Mitropolia Moldovei şi Sucevei" ş.a.

ARON PETRU PAVEL, episcop. N. 1709, in Bistra,jud. Alba, in familie de preot,

Decedat- 9 mart. 1764, in Baia Mare.

Studii medii, apoi superioare de teologie in Colegiul "De Propaganda Fide" din Roma (1734- 1742),

Hirotonit preot la Roma (1742).

Vicar general al Episcopiei unite de la Blaj (1745), numit de Inochentie Micu, iar in 1747 vicar "apostolic", numit de papas episcop la Blaj (propus 4 nov. 1751, numit 28 febr. 1752, hirotonit 21 an. 1754, instalat 12 nov. 1754), pastorind pana la moarte.

Sub el s-au deschis primele scoli din Blaj, in nov. 1754: ,scoala de obste" (elementara), scoala "latineasca" sau "a limbilor si stiintelor" din care se va dezvolta liceul si scoala de preotie" sau seminarul;

In 1760, in noua manastire cu hramul "Bunavestire", infiintata de el, a mai deschis un seminar pentru calugari, cu o existenta scurta.

Lucrari:

- A infiintat o tipografie la Blaj (1747), cu mesteri adusi de la Ramnic in care a tiparit carti de slujba :

- Ceaslovul (1751),

- Strastnicul(,1753),

- Liturghierul (1756),

- Evhologhiorul (1757),

- Octoihul (1760),

- Catavasierul (1762),

- Acatistierul (1763),

- Psaltirea (1764) s.a.,toate upa editiile mai vechi din tara Romaneasca, apoi

- Carti cu continut teologic:

- Invatatura crestina ((ed I. 1755, ed. a II-a, 1756),

- Pastoriceasca Datorie (1759),

- Pastoriceasca polanie sau dogmatica (1760),

- Opera philosophica et theologica a a Sf. loan Damaschinul (2- vol. 1763),

- O Bucoavna pentru deprinderea pruncilor la cetanie si la temieuil invataturiii crestinesti (1759) s.a.

- A ramas de la el si o traducere a Bibliei, in manuscris (se pare dupa Vulgata).

SAVIN PAVEL, preot, pedagog.

N. 10 aug. 1857, în Bibireşti, jud. Bacău, decedat la 18 apr. 1926, în Iaşi.

Studii la Seminarul inferior din Roman (abs. 1878), apoi la Seminarul `Veniamin" din Iaşi (abs. 1891), cu diferenţă de liceu şi bacalaureat continuând la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1992-1896). Preot la catedrala mitropolitană din Iaşi ( 1 878 - 1925), director adjunct apoi director (1899 - 1921) al Seminarului `Veniamin" din Iaşi, căruia i-a dat o organizare corespunzătoare.

Împreună cu episcopul Nicodim Munteanu şi cu arhim. Iuliu Scriban au lucrat Mica Biblie, în 1913, care a fost retipărită apoi în mai multe rânduri, până azi; a publicat mai multe broşuri, conferinţe, articole în presa vremii (ex. Câteva cuvinte asupra înfiinţării şi activităţii Seminarului Veniamin Costachi de la Iaşi, cu ocazia serbării centenarului său, Iaşi, 1903).

ŞOANUL PETCU, preot, tipograf şi dascăl.

N. 1706, în Braşov, decedat la 31 mai 1741, în Braşov.

A învăţat la şcoala românească din Scheii Braşovului, ajungând el însuşi dascăl înainte de 1731; preot la biserica `Sf. Nicolae" din Schei (dec. 1735). în 1731 pune bazele unuii atelier tipografic, în care a tipărit, în mai mulţi ani, calendare românesti, cu o serie de texte astrologce şi o chronologie", cu indicarea unor evenimente şi a unor descoperiri importante care au contribuit la progresul omenirii (s-au făcut şi copii după ele). S-a păstrat numai cel din 1733 cel mai vechi calendar în limba română cunoscut până acum - sub titlul: Calendari acum întăi rumânesc alcătuit după cel sârbesc (la rândul lui, prelucrat după unul rusesc).

PARTENIE PETRE, profesor de seminar.

N. 28 mart. 1882, în :işeştii de Jos, jud. Mehedinţi, 9 dec. 1946, în Râmnicu Vâlcea. Studii la Liceul `Traian" din Turnu Severin (1893- 1901), apoi la Facultăţile de Teologie (lic. 1907) şi Drept din Bucureşti. Diacon în Craiova (1908), preot şi director al Cancelariei Episcopiei Râmnicului, profesor (1912- 1926) şi director (1924-1926) al Seminarului `Sf. Nicolae" din Râmnicu Vâlcea, director la Seminarul `Central" din Bucureşti (1926-1940), preşedinte al `Asociaţiei Generale a clerului ortodox român", iconom stavrofor, membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi în Congresul Naţional Bisericesc.

Lucrări:

v      Mitropolitul Anastasie Crimea al Moldovei. Viaţa şi activitatea sa, Bucureşti, 1907, 61 p. (teză de licenţă);

v      Manuale de Religie pentru şcolile secundare, în colaborare cu preotul I.F. Popescu:

v      Istoria Sfântă a Vechiului şi Noului Testament (Viaţa şi minunile Mântuitorului), pentru clasa I secundară, Bucureşti, 1929, 171 p. (ed. a II-a, 1935, ed. a

v      III-a, 1937);

v      Parabolele şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos,pentru clasa a II-a secundară, Bucureşti, 1929, 112 p. (ed. a II-a, 1935; ed. a III-a, 1937);

v      Istoria bisericească universală, pentru cl. a III-a secundară, Bucureşti, 1935, 128 p. (ed. a II-a, 1937);

v      Dogmele Bisericii creştine ortodoxe, pentru cl. a V-a secundară, Bucureşti, 1935, 128 p.

v      Boierul Drăguşin. Schiţe şi însemnări din zile de încercare şi biruinţă (1916-1918), Bucureşti, 1923, 176 p. (volum premiat de `Cartea Românescă");

v      Nu e caz de divorţ. Nuvele, schiţe, amintiri, Bucureşti, 1930, 200 p.

Colaborări la:

v      `Biserica Ortodoxă Română",

v      `Neamul Românesc",

v      `Renaşterea"- Craiova,

v      `Ramuri"- Craiova,

v      `Luminătorul" - Râmnicu Vâlcea,

v      `Cuvântul Adevarului" - Râmnicu Vâlcea,

v      `Tinerimea Română" - Bucureşti, ş.a.

PROCOPOVICI PETRE, profesor de teologie.

N. 29 iun. 1894, în Putna -Suceava, decedat la 26 dec. 1958, în Sibiu. Liceul la Suceava (1906-1914), apoi face studii superioare la Universitatea din Cernăuţi, unde obţine doctoratul în Teologie (1921) şi licenţa în Litere şi Filosofie. Profesor suplinitor de Română, Istorie şi Geografie la Liceul real din Cernăuţi (1919-1922), administrator parohial la capela ortodoxă română din Viena (1912-1924) făcând atunci şi studii de specializare în Teologia practică la Facultatea de Teologie de acolo. Prefect de Studii şi ajutor de spiritual la Internatul Facultăţiii de Teologie din Cernăuţi şi profesor la Liceul real (1924- 1928), profesor de Teologie practică la Academia teologică din Oradea (1924- 1937), profesor agregat (1937), apoi titular (1941 ) la catedra de Teologică practică (Omiletică şi Catehetică) de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi până în anul 1948; transferat apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (fără ca să funcţioneze), preot la la biserica `Sf. Spiridon Nou` Bucureşti (1949- 1950), duhovnic la lnstitutul Teologic Universitar din Cluj ( 1950- 1952), conferenţiar la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952- 1958).

Lucrări:

v         Instrucţia şi educaţia religioasă în şcolile secundare de băieţi, în "Candela", an. XXXVII, 1926, nr. 8-9, P. 153-214 şi an. XXXVIII, 1927, nr. 1-2, p. 1 -61 (extras, 1927, 123 P.);

v         lntroducere în Teologia Pastorală, în ,,Candela", an. XL, 1929, nr. 7-9, p. 283-306 (extras, 1929. 24 P.);

v         Omilia şi predica. Studiu istoric-omiletic, Oradea, 1933, 86 P.;

v         Ritualistica sau manual de Ritual al Bisericii Ortodoxe Române, Oradea, 1936, 175 p.;

v         Noţiunea, obiectul şi structura Teolgiei practice, în ,,Candela`, an. XLVIII, 1937, nr. 1 -2, p. 96-114 (şi extras 1937, 19 p);

v         Elemente fundamentale de educaţie creştină, în `Candela", an. L-Lll, 1939-1941, p. 239-314 (şi extras, 1942, 80 p.):

v         Introducere în Omiletică, în ,,Candela", an. LVII, 1946, p, 360-424 (şi extras, Iaşi. 1947,65 p.).

v         Predici pentru Duminicile Triodului, supliment la `Candela", an. XXXIX, 1928, nr.6-8, 54 p.;

v         Articole şi predici în `Candela", `Legea Românească" `Telegraful Român", `Mitropolia Ardealului".

VINTILESCU PETRE, profesor de teologie.

N. 25 sept. 1887, in Cataneasa, jud. Arges, in familie de preot, decedat la 12 iun 1974. in Bucuresti.

Studii la Seminarul inferior din Curtea de Arges (1900- 1903), continuand la Seminarul "Central" din Bucuresti (1903-1907), la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1907-1911), unde a obtinut licenta (1911) si doctoratul ( 1926). Preot in Ratesti-Furduiesti, jud. Arges (1911 - 1914), preot ajutor la biserica "Maica Precista" din Pitesti (1914-1917), preot paroh la biseric "Sf. Ioan Botezatorul" din Pitesti (1917-1928), profesor de Religie la scoala normala (un timp director) si la Liceul de fete din Pitesti (1919-1928), membru si apoi presedinte al Consistoriului eparhial si revizor eparhial in cadrul Episcopiei Argesului, protoereu al "Argesului de jos", consilier cultural la aceeasi Episcopie. La 1 febr. 1928 a fost numit profesor agregat la catedra de Liturgica si Pastorala de la Facultatea de Teologie din Bucuresti, titularizat la 1 apr. 1930, functionand pana la 1 mart. 1950, cand a fost pensionat pentru limita de varstas Suplinitor al catedrei de Drept bisericesc (1936-1938). Decan al Facultatii de Teologie (1 dec.1938 - 8 oct.1940 si 3 sept.1946 - 4 dec.1948), preot la biserica "Sfintii Voievozi" din Bucuresti (1928 - 1940), preot la biserica ortodoxa romana din Paris (cu concediu de la catedra, ian.1932 - aug.1933), iconom stavrofor; presedinte al Consistoriului Central Bisericesc (1954 - 1966).

A publicat numeroase lucrari de Liturgica (practica liturgica si tipic, istoria si explicarea cultului crestin, arta religioasa) si Pastorala.

Lucrari:

- Cultul si ereziile (teza de doctorat), Pitesti, 1926, 180 p.;

- Sacrificiul religios cu principiu Liturghiei. Studiu dogmatico liturgic, Bucuresti, 1927, 79 p.;

- Doua imne ingeresti in Liturghie: imnul heruvimic si imnul serafimic, Pitesti, 1927, 74 p.;

- Misterul liturgic, Bucuresti, 1929, 120 p.;

- Incercari de istoria Liturghiei. Liturghia crestina in primele trei veacuri, in ST, an.I, 1929, nr. 1, p. 178-208; 1930, nr. 2, p.100-140 si nr. 3, p. 80-100 (si extras, Bucuresti, 1930, 136 p.)

- Contributii la revizuirea Liturghierului roman. Proscomidia. Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur. Studiu si text, Bucuresti, 1931, 157 p.;

- Preotul in fata chemarii sale ca pastor al sufletelor. Capitole de Teologie pastorala indirecta, Bucuresti, 1934, 215 p.;

- Despre poezia imnografica din cartile de ritual si cantare bisericeasca, Bucuresti, 1937, 490 p.;

- Spovedania si duhovnicia, Bucuresti, 1939, 423 p.;

- Liturghiile bizantine private istoria in Stuctura si randuiala lor, Bucuresti, 1943, 156 p.;

- Insemnari pentru o noua editie a Liturghierului, Bucuresti, 1947, 56 p.;

- Liturghierul explicat, Bucuresti, 1972, 384 p.

In reviste:

- Valoarea sociala a Liturghiei, in ST, an. II, 1931, nr.1, p.37-48;

- Parohia ca teren de dezvoltar a spiritualitatii crestine, in ST, an. VI, 1937, nr. 1, P. 31 -60;

- Troparul Ceasului al treilea in randuiala Epiclesei, in BOR, an. LV, 1937, nr. 1-2, p.1-21;

- Trupul si Sangele Domnlului in Sfanta impartasanie, in BOR, an. LV, 1937, nr. 5 - 6, p. 300 - 310;

- Proscomidia privita istoric in structura si randuiala ei, in BOR, p. 320-360;

- Liturghia credinciosilor privita istoric in structura si randuiala ei, in BOR, an. LXI, 1943, nr. 1 -3, p. 33-85;

- Liturghia in viata romaneasca, in BOR, an. LXI, 1943, nr. 4-6, p. 185-209;

- Cantarea poporului in Biserica in lumina Liturghierului, in BOR, an. LXIII, 1945, nr. 9, p.409-423,

- Functiunea eclesiologica sau comunitara a Liturghiei, in BOR, an. LXIV, 1946. nr. 1 - 3, p.1 - 28

- Functiunea catehetica a Liturghiei, in ST,an.I, 1949. nr. 1-2, p. 17-33;

- Spovedania prilej de pastoratie individuala, in ST. serie noua, an.I, 1949, nr 9-10, p. 695-712;

- Contributii la lamurirea unei controverse de tipic privitoare la vohodurile Liturghiei, in ST, an. III, 195 1, nr. 3 -4, p. 121 -166;

- Binatia Liturghiei in ST, an. II, 1950,nr. 3-6, p.125-136,

- Ora sau vremea din zi pentru savarsirea Liturghiei Darurulor mai inainte sfintite, in ST, an. IV, 1952, nr. 1-2, p. 66-76;

- Sfanta impartasanie inm spiritualitatea crestina, in ST, an. V,1953, nr. 5-6, P. 381-406;

- Elemente de istoria artei crestine. Partea intai, arhitectura religioasa crestina, in BOR, an. LXXXIV, 1966, nr. 1 -2. p. 125- 188, nr. 3-4,p. 331 -355; nr. 5-6, p. 584-601: an. LXXXV, 1967, nr. 1 -2, P. 180-209 nr. 9- 10,p. 1014- 044, nr.11-12 p.155-182, an. LXXXVI, 1969, nr. 1 -2, P. 199-208.

- Morala crestina, manual pentru scolile secundare, 5 editii, Pitesti, 1923 - 1928;

- lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, manual pentru scolile secndare (in colaborare), Bucuresti, 1930,

- Principiile si fiinta culturii crestine-ortodox. Curs de Liturgiva generala sau Introducere in studiul Liturgic, litografiat, Bucuresti, 1940, 269 p.

Diferite articole in:

- "Pastorul Ortodox"- Pitesti,

- "Adevarul Bisericesc" - Pitesti,

- "Buletinul Eparhiei Argesului",

- "Biserica Ortodoxa Romana",

- "Ortodoxia" - Bucuresti etc.

- A revizuit integral Liturghierul Romanesc, care a aparut pana acum in patru editii - 1956, 1967, 1974 si 1980 (ultima revazuta de Pr. Prof. Ene Braniste).

BARBU PETRU, profesor de teologie.  N. 7 mai 1864 in Lugoj, decedat la 7 mart. 1941, in Bucuresti. Studiile gimnaziale la Lugoj, Beius, Blaj, Brasov (abs. 1884), superioare la Facultatea de Teologie din Cernauti, cu doctoratul in 1891, studii de specializare in Pedagogie la Universitatile din Graz si Berlin.

Profesor la lnstitutul teologic din Caransebes (1892-1908) si redactor al buletinului eparhial "Foaia Diecezana" in aceeasi perioadas diacon (1895), preot (1908), protopop (1930);
inlaturat de la catedra in 1908 din dispozitia ministrului Cultelor si Instructiunii Appony Alberts director al Bancii Poporale din Caransebes (1907 - 1920);

Vicepresedinte al Sfatului National Roman ales la Alba lulia la I dec. 1918;  Reintegrat in invatamant la 1 mart. 1919; 

In anul urmator a fost numit  rector al Institutului  teologic (devenit apoi Academic), detinand aceste functii pana  la pensionare, in 1937.

Lucrari:

- Religia in scoala poporala. Indegetari (-indicatii n.n.)metodice, Caransebes, 1897, 2 f. + 62 p.;
- Religia in "scoala veche" si in "scoala noua", Caransebes, 1899, 2 f. + 62 p.;

- Religia in scoalele poporale I. Elemente de Catehetica sau Metodica religiunii, Caransebes 1907, 2 f. + 101 p. (ed. a II-a, Arad, 1915, ed. a III-a, Caransebes, 1933);

- Scoala moderna si religiunea la noi, Caransebes, 1916, 24 p.

- Catehismul religiunii ortodoxe rasaritene pentru scoalele poporale, Caransebes, 1893,62 p. (ed. a IX-a, 1914), 

- Istorioare biblice pentru elevii scoalelor poporale, Caransebes, 1895 (ed. a XIII-A, Arad, 1913);

- Istorioare bisericesti, Caransebes, 1897, 48 p. (ed. a IX-a, 1914);

- Istorioare religios-morale pentru elevii incepatori ai scoalelor poporale, Caransebes 1899, 40 p.;

- Istoria Sfanta a Testamentului Vechiu, Caransebes, 1898,92 p. (ed. a III-a, 1907);

- Istoria Sfanta a  Testamentului Nou, Caransebes, 1898,3 f. + 89 p. (ed. a III-a, 1915)-,

- Istoria bisericeasca pentru scoalele poporale, ed. a II-a, Caransebes 1900,62 p.;

- Viata Mantuitorului lumii istorisita cu cuvintele Sfintei Scripturi, Caransebes, 1902, XIII + 173 p. (ed. a III-a, Bucuresti, 1916);

- Carte de rugaciuni si  cantari bisericesti, Caransebes 1904, 2 f. + 160 p. (ed. a IV-a, 1919),

- Manual de istorie bisericeasa pentru scoalele poporale superioare si medii inferioare, Caransebes, 1896, 90 p.
(ulterior sub titiul Istoria Bisericii crestine, pentru scoalele medii, ed. a VIII-a, Arad, 1922, 108 p.);

- Invatatura Bisericii crestine ortodoxe.

- Dogmele si Morala Bisericii, 2 parti, Caransebes, 1918; 

- Istoria bisericeasca universala  cu elemente de Catehism si Liturgica, Caransebes 1931. Dupa 1918,

- A publicat - in colaborare cu profesorul loan lrineu Mihalcescu - cateva manuale de Religie pentru invatamantul secundar, iar in colaborare cuI preotul Petru Bizerea manuale pentru invatamantul primar.

- Preocupari folclorice; Vol. Porecle Iugojene, Cluj, 1927.

- Colaborari la "Foaia Diecezana" Caransebes "Biserica si Scoala" - Arad, "Drapelul" - Lugoj,"Lumina" - Caransebes, "Foaia Pedagogica"- Sibiu, "Tribuna"- Sibiu, "Familia" - Oradea, "Luminatorul", "Dreptatea" si "Banatul Romanesc" la Timi:oara, "Romanul" - la Arad s.a.

DAVID PETRU, profesor de teologie

N. 9 mart. 1938, in Rugetu-Fometesti, jud. Valcea. 

Studii la Seminarul teologic din Curtea de Arges (abs.1957), Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1958 - 1962), cursuri de doctorat specialitatea Teologia Fundamentala cu Istoria religiilor - la acelasi Institut (1963 - 1966); in 1972 - 1973 a avut o bursa de studii la Academiile teologice din Moscova - Zagorsk si Leningrads doctorate la Bucuresti in 1977. 

Pedagog la scoala de cantareti din manastirea Cozia (1957 - 1958), corector (1962 - 1967), apoi sef serviciu Secretariat (1967 - 1974) la Editura Institutului Biblic si de Misiune al Patriarhiei, redactor principal la revistele centrale bisericesti (1974 - 1977), conferentiar suplinitor la catedra de Indrumari misionare si Ecumenism de la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (din dec.1977), profesor titular din 1990, diacon din 1968, participant la diferite intruniri cu caracter ecumic peste hotare, membru in Comisia ortodoxa romana pentru dialogul cu anglicanii. 

A publicat lucrari de istoria religiilor, ecumenism, istoria culturii romanesti.

Lucrari:

- Totemismul in cultura unor popoare, in GB, an.  XXIV, 1965, nr. 7-8, p. 655-666;  

- Curente noi in teologia anglicana, in "Ortodoxia", an.  XVIII, 1966, nr. 3, p. 357 -386;  

- Tendinte de unire intre cultele aparute din anglicanism, in "Ortodoxia", an.  XIX, 1967, nr. 3, p. 513-532;  

- Succesiunea apostolului si unitatea de credinta la vechii catolici, in "Ortodoxia", an.  XIX, 1967, nr. 2, p. 211-226;  

- Aspecte noi in legatura cu intercomununea,  in "Ortodoxia", an.  XIX, 1967, nr. 3, p. 391 -409;  

- Religia traco-daca si celtobritana, in BOR, an.  XCIII, 1975, nr. 3-4, p. 389-408;  

- Coincidente si relatii generate (indirecte) intre Anglia si Dacoromania (sec.  III-XIII), In BOR, an. XCIII, 1975, nr. 5-16, p. 746-784 (ultimele doua intr-un extras, Bucuresti, 1975, 61 p.);

- Premise ale dialogului anglicano-ortodox. Aspectul revelatiei divine. Contributia  culturii teologice romanetti, teza de doctorat, in ST, an.  XXVIII, 1976, nr. 3-6, p. 213-512 (si extras, Bucuresti, 1977, 310 p.).

- Vechi "legende"despre geto-daci si preocupari ale stramosilor nostri confirmate de noi descoperiri arheologice, in BOR, an.  XCVII, 1978, nr. 7-8, p. 744-760;  

- Aspecte ale vietii spirituale a traco-dacilor in timpul marelui rege Burebista, in MO, an. XXXII, nr. 7-9, p. 574-594;  

- Hipocratism si crestinism, in lumea veche si la stramosii nostri in GB, an.  XLI, 1982, nr. 4-6, p. 363-390;  

- Atitudini mai noi cu privire la valoarea si interpretarea Sfintei Scripturi, in MB, an.  XXXIV, 1994, nr. 3 -4, p. 128 -138.

- Un ecumenist al secolului al XVI-lea: umanistul Nicolae Olahul, in GB, an.  XXVII, 1969, nr.7-8, p.909-930;  

- Constantin Brancusi in cultura romaneasca si arta Universala, in MO, an. XXIV, 1972, nr. 11-12, p. 972-997;  

- Cuviosul Paisie cel Mare (Velicikovski), un desavarsit monah roman. Noi cercetari si ipoteze, in BOR, an.  XCIII, 1975, nr. 1-2, p.162-193 (si extras, 32 p.);

- Dimitrie Cantemir si urmasii sai  in Rusia, exemplu de demnitate si patriotism, in BOR, an.  XCII, 1974, nr. 7-8, p. 928-955;  

- Mitropolitul Dosoftei aparator luminat al Ortodoxiei, in MO, an.  XXVI, 1974, nr. 9- 10, p. 753-764;  

- Arta si cultura coordonate ale etenitatii unui popor. Centenarul nasterii lui Constantin Brancusi, in BOR, an.  XCIV, 1976, nr. 3 -4, p. 322-342;

- In legatura cu rotonda de la Alba Iulia. Importanta descoperirii ei pentru argumentarea continuitatii si permanentei romanilor din Transilvania inainte de secolul X, in BOR, an.  XCVI, 1978, nr. 9-10, p. 1071-1095;

- Un acord perfect in spiritualitatea romaneasca: George Enescu, in MMS, an.  LVI I, 1991, nr. 10-12, p. 760-766;  

- 0 stea a diplomatiei mondiale: Nicolae Titulescu, in MO, an. XXXIV, 1982, nr. 7-9, p. 486-495.

- Distinsii fii ai Mitropoliei Olteniei profesori in invatamantul teologic superior, in MO, an.  XXXVIII, 1986, nr. 4, p. 56-83;  

- Cinstirea moastelor Cuviosului Dimitrie cel Nou, din catedrala Patriarhiei romane, in BOR, an.  CIX, 1991, nr. 7-9, p. 181-198;  

- Calauza crestina pentru cunoasterea si apararea dreptei credinte in fata prozelitismului sectar, Editura Episcopiei Aradului, 1987, LVI + 488 p.;  

- Din istoria sfintilor poporului roman, Bucuresti, 1992.

- Alte articole, recenzii, note in revistele bisericesti centrale si mitropolitane, in unele publicatii bisericesti de peste hotare, peste 60 de predici in "Glasul Bisericii", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Olteniei" etc.

DEHELEANU PETRU , profesor de teologie

N. 4 mart. 1909, in Pilu, jud. Arad, decedat la 14 mai 1979, tot in Arad. 

Studii la Liceul "Moise Nicoara" din Arad (1920 - 1928), la Facultatea de Teologie din Cernauti (1928 - 1932), unde a obtinut doctoratul (1938), cu specializare la Facultatiile de Teologie catolica si protestanta din Strasbourg (1934 - 1935). 

Spiritual (1936 - 1938), apoi profesor de Noul Testament si Sectologie la Academia teologica din Arad (1938 - 1949), redactor al foii "Biserica si scoala" (1948), conferentiar la Institutul Teologic din Cluj si director al centrului de indrumare misionara a clerului la Arad (1949 - 1952), preot in Timisoara (1952 - 1953), consilier Cultural la Episcopia Aradului (1953 - 1958), preot paroh in Arad - Centru (1958 - 1978), protopop onorar (1946), iconom stavrofor (1949).

Lucrari:

- Dogma haritologica a Bisericii Ortodoxe orientate, Arad, 1938, 208 p.;  

- Razboiul, o problema de morala si sociologie crestina, Arad, 1939, 107 p.;  

- Frumseti literare in Sfanta Scriptura, Arad, 1946, 90

- Manual de Sectologie, Arad, 1948, 574 p.;  

- Glossolalia sau "vorbirea in limbi", dar harismatic, Arad, f.a., 75 p.;  

- Erezia primatului papal. Ce invata catolicii si ce spune Biblia, in "Ortodoxia", an. 1, 1949, nr. 2-3,  p. 143-170;  

- Botezul ortodox. Documentare biblica, in MMS, an.  XLVII, 1971, nr. 3-4, p. 215-246;  

- Preotia ortodoxa. Documentare biblica, in BOR, an.  XCI, 1973, nr.3-5, p.379-389 si an. XCIII, 1975,nr.78, p. 912-922;  

- Sfintele Taine, in MB, an.  XXVIII, 1978, nr. 4-6, p. 175-191. 

- Alte articole, predici, note, recenzii, in "Biserica si scoala", "Calea Mantuirii" - Arad (pe care le-a redactat un timp), "Duh si Adevar" Timisoara, `Mitropolia Banatului" s.a.

SAVIN PETRU GH., preot, folclorist, frate cu prof. univ. loan Savin.

N. 24 aug. 1891, în Jorăşti, jud. Galaţi, în familie de preot, decedat în mai 1977, în Bucureşti.

Studii la Seminarul ,,Veniamin" din Iaşi (1906-1914), apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti. învăţător în Zărneşti, jud. Galaţi (1914), apoi preot în Jorăşti (1915 - 1930), preot în Luminiţa, jud. Tulcea (1931 - 1932), Braniştea, jud. Galaţi (1932-1936), misionar la Episcopia Dunării de Jos, apoi consilier Cultural (1937 - 1940), preşedinte al Societăţii clerului `Solidaritatea " din Galaţi, consilier la Arhiepiscopia Bucureştilor (1940-1941), preot la biserica `Sf. Pantelimon" din Bucureşti (din 194 1), inspector pentru problemele culturale şi sociale în Ministerul Cultelor şi în Ministerul Muncii (1942 - 1944), pentru scurt timp preot la biserica Ţdormirea" din Constanţa.

Lucrări:

v      Clăcăieşti. Glume, jitii, taclale şi polojănii din popor, Bârlad, 911, 91p.

v      Poveşti, Bârlad, 1914, 129 p.; Mândrul florilor, Bucureşti, 1914,144 p.;

v      Snoave din popor, Bucureşti, 1926, 104 p.

v      Satele sub raport cultural. Cum sunt. şi cum ar trebui şi fie. Conferinţă, Bârlad, 1924, 39 P.;

v      Preotul în literatură, Conferinţă, Neamţ, 1926, 33 p.;

v      Din viaţa adventiştilor, Galaţi, 1928, 79 p.;

v      Pilde creşineşti, Galaţi, 1935, 64 p.,

v      Jertfa de Paşti. Schiţe moralizatoare, Galaţi, 1937,80 p.

v      In zile de sărbătoare. Piesă de teatru cu obiceiuri de Anul Nou, Chişinău,1920, 75p. (trei ediţii);

v      Mântuirea sufletului. Piesă în 3 acte, Chişinău, 1935, 72 p.;

v      0 clacă cu viteji, Galaţi, 1943, 34 p.;

v      Teatru pentru popor 5 piese de teatru într-un act, Bucureşti, 1943, 202 p.

v      A editat `Calendarul cultural al jud. Covurlui" pe anul 1922 (în colaborare);

v      A editat şi redactat `Gazeta Satelor" (1926-1928), apoi -

v      `Doina", revistă de limbă, literatură şi artă populară la Jorăşti (1928-1942) şi -

v      Calendarul revistei `Doina" (1932);

v      A redactat revista eparhială `Căminul", la Galaţi (1934 - 1940,);

Colaborări - mai ales cu materiale folclorice la revistele:

v      `Ramuri",

v      `Semănătorul",

v      `Neamul Românesc Literar",

v      `Albina",

v      `Ion Creangă" ş.a.

MAIOR PETRU, teolog, istoric şi filolog.

N. c. 1756. în Târgu-Mureş, decedat la 14 febr. 1821. la Buda. Studii gimnaziale în Târgu-Mureş (1769-1772) şi Blaj 1771 - 1774), apoi Filosofia şi Teologia în Colegiul `De Propaganda Fide" din Roma (1774- 1779), studii de Drept la Universitatea din Viena (1779- 1780). Profesor de Logică, Metafizică şi Dreptul firii la Gimnaziul din Blaj (1780- 1785), preot în Reghin-sat şi protopop al Gurghiului ( 1785 - 1809), `crăiesc revizor" şi corector al cărţilor româneşti care se tipăreau la Buda (1809 - 1821). Militant pentru drepturile românilor din Transilvania, participând - alături de alţi reprezentanţi ai `:colii Ardelene" - la redactarea Supplexului. Apărător al tradiţiilor şi rânduililor ortodoxe, ridicându-se împotriva unor dogme catolice, îndeosebi a primatului papal.

A publicat o serie de Iucrări teologice, istorice, filologice, prediciş a tradus şi prelucrat lucrări cu caracter economicş prin lucrările istorice, a combătut pe istoricii străini Fr. Sulzer, J. C. Eder, J. Ch. Engel şi B. Kopitar, care contestau romanitatea şi continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii.

Lucrări teologice:

Procanon ce cuprinde în sine cele ce sânt de lipsă spre înţelesul cel deplin şi desăvârşit al canoanelor şi a toată tocmeala bisericeţască spre folosul mai de seamă a românilor (1783, rămas în ms, a fost publicat de Constantin Erbiceanu la Bucureşti, 1894, apoi de Pr. Prof. Grigorie Marcu la Sibiu, 1948, XXIV + 154 p.);

Protopapadichia, adecă puterea, drepturile sau privileghioanele protopopilor celor româneşti din Ardeal (1795, rămasă în ms., publicată fragmentar de pr. Grigorie Silaşi în foaia ,,Sionul Românesc", Viena, (1865-1866);

Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morţi, Buda, 1809, 5 f + 304 p. (cu 40 predici şi 11 `iertăciuni"; reed. de Elie Dăianu, Cluj, 1906);

Didahii, adecă învăţături pentru creşterea fiilor, la îngropăciunea pruncilor morţi, Buda, 1809, 3 f + 139 p. (cu 15 cuvântări);

Prediche sau învăţături la toate duminicile şi sărbătorile anului, 3 vol., Buda, 1810-1811, 237 + 296 + 92 p. (cu 63 predici, reed. de Elie Dăianu, în 2 vol., Cluj, 1906);

Istoria Bisericii românilor atât a cestor dincoace, precum şi a celor dincolo de Dunăre, Buda, 1813,4 f + 392 p.

Lucrări istorice-filologice:

v      Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812, 348 p. (în acelaşi volum se găsesc şi lucrările: Disertaţie pentru începutul limbei româneşti şi Disertaţie pentru literatura cea vechie a românilor); ed. a II-a îngrijită de lordachi Mălinescu şi Damaschin Bojâncă, Buda, 1834; ed. a III-a Budapesta-Gherla, 1883;

v      Ediţie critică şi studiu asupra limbii de Florea Fugariu, 2 vol., Bucureşti, 1970, 279 + 293 p.;

v      Răspunsul la cârtirea carea s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior, autorul Istoriei celei pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1814 (republ. de G. Bogdan-Duică, Cluj, 1923);

v      Animadversiones in Recesionem Historiae De origine Valachorum în Dacia, Pesta, 1815;

v      Ortographia româna şi latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur, Buda, 1819, cu anexa: Dialog pentru începutul limbii române întră nepot şi unchiu, Buda, 1819 (ultimele două reeditate în Lesicon românesc-Iatinesc-unguresc-nemţesc..., Buda, 1825, p. 1 - 102, la redactarea şi revizuirea căeia a Iucrat şi P. Maior).

v      Petu Maior, Scrieri. Ediţie îngrijită de Florea Fugariu, prefaţă de Maria Protase, Bucureşti, 1976 (cuprinde: Procanonul, Propovedanii, Didahii, lstoria pentru începutul românilor în Dachia, lstoria Bisericii românilor, Disputaţii, Ortografia română, Dialog); Petru Maior, Scrisori şi documente inedite. Ediţie îngrijită de Nicolae Albu, Bucureşti, 1968, XXII + 169 p.

Traduceri şi prelucrări:

v      Invăţătură pentru prăsirea pomilor, scrisă de Haint Francisc..., Buda, 1812, 171 p.;

v      Invăţătură de a face sirup şi zahăr din mustul tuleilor de cucuruz, după ce s-au cules cucuruzul de pre ei, întocmită de loan Nep. Neuhold. Buda, 1812, 24 p.;

v      Disertaţie a lui loan Burger- M. D. despre zahăr carele din must de tulei de cucuruz şi de jugastru se face, Buda, 1813, 28 p.;

v      Iînvăţătură despre agonisirea viţei de vie şi despre măiestria de a face vin. vinars şi oţet, întocmită de autorii Saptal, Rozier, Parmentier şi Dussieux şi întru acest chip scurtată de abatul Ludovic Mitterpaher-, Buda, 1813, 109 p.
Invăţătură pentru ferirea şi doftoriia boalelor celor ce se încing prin ţeară şi a celor ce se leagă şi a unor boale sporadice, adică pe ici pe colo îmblătoare ale vitelor celor cu coarne precum şi a cailor, a oilor şi a porcilor, Buda, 1816, 130 p.;

v      Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise (Odissevs) întocmite de Fenelon, arhiepiscopul Cambrei, acum întâi de pre limba italienească pre limba românească prefăcută, Buda, 1818, 287 p.

MOVILĂ (MOGHILĂ) PETRU, mitropolit al Kievului.

N. probabil în 1596, la Suceava, decedat la 22 dec. 1646, în Kiev. Fiul domnitorului român Simion Movilă, nepot de frate al domnitorului leremia şi al mitropolitului Moldovei, Gheorghe. A studiat în Polonia, la :coala `Frăţiei ortodoxe" din Lvovş stabilit un timp la moşia sa Rubiejovka, lângă Kiev, unde a zidit o biserică. în toamna an. 1627 tuns în monahism în Lavra Pecerska din Kiev şi ales egumen-arhimandrit al mănăstiriiş în mart. 1633 ales (iar în apr. hirotonit la Lvov) , `Arhiepiscop, şi mitropolit al Kievului, Haliciului şi toată Rusia" (= Rusia mică). Ca egumen şi mitropolit, a lucrat pentru întărirea Ortodoxiei din Regatul polon (care cuprindea pe atunci o parte din Ucraina de azi, inclusiv Kievul), în faţa primejdiei uniateş a restaurat Lavra Peşterilor, catedrala Sf. Sofia şi alte biserici din Kievş în 1631 a înfiinţat un colegiu în Kiev (devenit ulterior Academie), cu limba de predare latină, cu un program de studii asemănător cu al universităţilor apusene, fiind considerată cea mai veche instituţie de învăţământ superior la slavii ortodocsiş a urmărit ridicarea culturală a clerului, priii şcolile din eparhie (Kiev, Viniţa, Luţk, ş.a.), precum şi prin tipografiile ei (Kiev, Lvov, Vilna), în care a imprimat aproximativ 50 de lucrări (de slujbă, de învăşătură, de apărare a Ortodoxiei, multe cu prefeţe semnate de mitropolit). Cu sprijinul său au luat fiinţă tipografiile româneşti din Câmpulung (1635), Govora (1637) şi Iaşi (1641), Dealu Târgovişte (1644); în 1640 a trimis patru profesori pentru Colegiul latin înfiinţat de Vasile Lupu la Iaşi.

Lucrări:

v      Liturghierul (Pecerska 1629, 1638, 1639, Lvov 1636),

v      Evangheliarul (Lvov 1636, Pecerska 1644),

v      Apostolii (Lvov 1638),

v      Psaltirea (Pecerska) 1629, 1640, 1644,

v      Moghilev 1637,

v      Octoihul (Lvov, 1630, 1639 şi 1640),

v      Triodul (Pecerska 1627, 1631, 1640 şi Lvov 1642),

v      Triodul înflorat (Pecerska 163 1),

v      Antologhionul (Pecerska 1636, Lvov 1638),

v      Evhologhionul sau Molitvelnicul (Pecerska 1646, cu peste 1500 de pagini şi 126 de sIujbe), ş.a.

v      Capitolele parenetice ale diaconului Agapet şi Aşezămintele ascetice ale lui Dorotei (1628),

v      Omiliile Sfântului Macarie Egipteanul (1632),

v      Patericul sfinţilor care au strălucit în Pecerska (1634),

v      Istoria lui Varlaam şi loasaf (1638),

v      Evanghelia învăşătoare sau Cazania (1637),

v      Lucrarea canonico-juridică Nomocanonul (1629),

v      Lucrarea polemică Lithos sau Piatra aruncată din praştia adevărului(1644) toate la Kiev.

Cea mai însemnată lucrare originală a lui Petru Movilă este Mărturisirea Ortodoxă (Pravoslavnica Mărturisire). cu 261 întrebări şi răspunsuri.

A fost cercetată de un sinod întrunit la Kiev (1640), apoi de Sinodul de la Iaşi din 1642 (cu delegaţi ucraineni, greci şi moldoveni), când a fost aprobată şi tradusă în limba greacă de Meletie Sirgul (în anii următori aprobată de patriarhii de Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi lerusalim), devenind astfel cartea de învăţătură a întregii Ortodoxii.

Petru Movilă a tipărit versiunea latină la Amsterdam, în 1643, sub titlut Confessio fidei orthodoxae (o nouă ediţie latină la Leipzig, în 1659), precum şi un rezumat, sub titlul: Scurtă adunare a învăţăturii despre articolele de credinţă ale Bisericii Ortodoxe, în limba polonă, apoi în slavo-ucraineană (Kiev, 1645).

Prima ediţie în limba greacă a apărut la Amsterdam în 1667. De atunci, a fost tradusă în numeroase limbi şi ediţii 15 ediţii greceşti, apoi slavo-ruse, slavo-sârbe şi chiar în limbile olandeză, germană, engleză, maghiară).

In româneşte s-a tipărit pentru prima oară la Buzău în 1691, în traducerea fraţilor Radu şi Serban Greceanu (era prima traducere într-o limbă naţională), până în prezent 19 ediţii româneşti.

Unele ediţii critice:

v      Antoine Malvy et Marcel Viller, La Confession Orthodoxe de Pierre Moghila, metropolite de Kiev (1633-1646).

v      Text latin inedit avec introduction et notes critiques, Roma-Paris, 1927, CXXXI + 223 P. (vol. X din col. Orientalia Christiana);

v      Niculae M. Popescu şi Gheorghe I. Moisescu, Orthodoxos Omologhia. Mărturisirea Ortodoxă. Text grec inedit Ms. Parisinus, 1265 Text român ed. Buzău. 1691. Editată de .... Bucureşti, 1942-1944, LXVIII + 352 p. + 8 pl.;

v      Alexandru Elian, Mărturisirea de credinţă a Bisericii Ortodoxe, 1641, Traducere de..., Bucureşti, 1981, 193 p.