Pastele - originea cuvantului

Pastele - originea cuvantului

Denumirea sarbatorii. Originea cuvantului "Pasti" si formele lui in diversele limbi.

Sarbatoarea Invierii Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul "Pasti" intrebuintat de obicei la plural, care este de origine ebraica. La evrei cuvantui Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni, indicand: sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si a exilului... (Ies. XII, 27), sarbatoare ce se praznuia la 14 Nisan si care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara, asa cum am aratat mai sus. Termenul ebraic a trecut in vocabularul crestin, pe motivul ca evenimentele istorice care sunt comemorate de aceasta sarbatoare, adica patimile, moartea si invierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din acel an.

Trebuie sa specificam insa ca termenul nu implica o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o inrudire terminologica si cronologica dintre ele. Pastile iudaice sunt instituite de Moise, dupa iesirea din Egipt, cu scopul de a aduce mereu aminte fiilor lui Israil ca Domnul Dumnezeu i-a scos din robie si i-a trecut Marea Rosie, facand minuni mari cu ei. De la aceasta trecere sarbatoarea s-a numit pasah, iar greceste to pascha. Acest cuvant s-a impus in crestinism pe considerentul ca insusi Mantuitorul l-a folosit, cand a spus ucenicilor Sai : "Stiti ca peste doua zile va fi Pastile si Fiul Omului va fi dat sa fie rastignit" (Matei XXVI, 2). Iar ucenicii au intrebat, intrebuintand acelasi cuvant : "Unde voiesti sa-ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei XXVI, 17).

"Pastile" la care se refera aici atat Mantuitorul cat si ucenicii Lui, sunt Pastile iudaice, instituite de Moise, dar cu aceste "Pasti" pe care se pregateau Apostolii sa le gateasca lui Iisus Hristos, se impletesc patimile, moartea si, dupa trei zile, invierea Domnului. Astfel ca, inca de la inceput, cuvantul Pasti pentru crestini nu avea deloc sensul pe care il avea la iudei, ci el avea un continut pur crestin.

Cu acest nou sens, vechiul termen evreu de "Pascha" trece in limba greaca, folosita de primii crestini si de cartile Noului Testament, prin transcriere. Se pare ca pana in secolul al V-lea acest termen indica mai ales patimile si moartea Domnului si nu atat serbarea invierii Lui ; din secolul al V-lea inainte termenul de Pasti indica serbarea invierii Domnului, care in latina echivala cu expresia Dominica Resurrectionis.

Dintre limbile moderne, am amintit limba romana, care prin intermediul grec-bizantin foloseste pentru serbarea invierii Domnului cuvantul de "Pasti", transcriere a termenului grecesc. Din acelasi termen provine si termenul francez "Paques". Trebuie sa amintim aici termenul german "Oster" si pe cel englez de "Easter", care au dat nastere unor interesante interpretari. Beda Venerabilul (673-735) leaga acesti termeni de numele unei zeite de primavara, numita "Eastre", zeita din panteonul, anglo-saxon. Dar studiile mai noi facute de Knablock arata ca termenul englez de "Easter" este de provenienta latina. El spune ca latinii numeau saptamana Pastilor "hebdomata alba", pe motivul ca cei nou-botezati purtau imbracaminte alba in acest, rastimp. Forma pluralului a termenului "alba" a fost folosita in anumite expresii ca : "Dominica in albis", sau "poist albas", desemnand aceeasi sarbatoare a Pastilor. Mai tarziu, acest termen a fost inteles gresit si s-a tradus in germana veche cu "eostarum"-pentru pluralul cuvantului "alba", devenind in germana moderna "Osteni", iar in engleza "Easter". In limba rusa se foloseste termenul de "Bockpecenue", adica inviere, pentru a desemna sarbatoarea Pastilor.

In limba malayalam sarbatoarea Pastilor este denumita prin termenul "Uirpa",-care este o traducere a cuvantului "Kiomto" din limba siriaca si care inseamna, inviere. Putem observa de aici ca diferitii termeni prin care este numita sarbatoarea Invierii Domnului sunt de provenienta pur crestina si filologic desemneaza un aspect sau altul legat de aceasta sarbatoare atat de insemnata pentru crestini.

Parintele Aruppala Gheevarghis

Pe aceeaşi temă

30 Martie 2012

Vizualizari: 28935

Voteaza:

Pastele - originea cuvantului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave
Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave La adăpostul culmilor nepătrunse ale Muntenegrului, departe de zgomotul şi vâltoarea marilor oraşe şi a staţiunilor turistice, se află Mănăstirea Sfântului Vasile al Ostrogului, un mărgăritar nepreţuit de credinţă vie, ortodoxă, în mijlocul lumii de 28.00 Lei
Elogii. Imnele vietii
Elogii. Imnele vietii „Am numit aceste pagini Elogii nu ca pe o formă de laudă goală, ci ca pe o încercare de a ridica, prin cuvânt, imne către acele realități de dincolo de noi. Elogiul, în forma lui lui originară, nu este o superficială flatațiune, ci este o rară înălțare: 80.00 Lei
Un condamnat la moarte ascet
Un condamnat la moarte ascet Un condamnat la moarte ascet - Corespondența cu Anthony și Sarah Atwood a Mitropolitului Ierotheos al Nafpaktosului. Un criminal în ochii lumii, dar în ochii lui Dumnezeu, fiul care „pierdut era și s-a aflat” și a primit haina cea dintâi 37.00 Lei
Oameni care vor fi mereu cu mine
Oameni care vor fi mereu cu mine Un roman învăluitor și liric care reconstituie destinul unei familii armene de-a lungul mai multor generații. Între trecut și prezent, între durerea pierderii și lumina mereu nouă a speranței, romanul ne amintește că la temelia inimii noastre stau cei 58.14 Lei
Fenomenul erosului
Fenomenul erosului Rezultat al unei reflecții profunde și radicale, redactate într-un stil impecabil, meditațiile asupra fenomenului erosului (amour) ale lui Jean-Luc Marion sunt o amplă analiză și regândire a unei teme fundamentale a culturii europene. La trei veacuri și 42.29 Lei
Omul recent
Omul recent Ilustrații de Mircea Cantor „Omul recent este o meditaţie despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernităţii care nu se mulţumește nici cu proclamaţiile suficiente ale postmodernităţii, nici cu 100.43 Lei
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete Scopul nostru este ca toti oamenii sa-si propuna inversarea procesului de imbatranire. - Autorii A gasi caile de optimizare a propriei noastre biologii inseamna a deveni propriul nostru Demiurg. - Dumitru Constantin-Dulcan Noi zicem ca si longevitatea se 105.71 Lei
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007)
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007) Cartea dr. Galina Răduleanu evocă momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Cum, în acea perioadă, am colaborat îndeaproape cu domnia sa, am citit acest jurnal cu atenție și cu o justificată curiozitate. 50.74 Lei
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului Vazut‑ai ca de acum moartea se numeste pretutindeni „adormire” si „somn” si ca ceea ce mai‑nainte de aceasta îsi avea fata înfricosata s‑a facut lesne defaimata acum, dupa învierea lui Hristos? Vazut‑ai cît de stralucita este biruinta învierii?! Pentru în 52.86 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact