Manastirea Arnota

Manastirea Arnota este o manastire ortodoxa cu obste de maici, situata in comuna Costesti, judetul Valcea. Manastirea cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" este una dintre manastirile mari ale Romaniei. Ea este situata intr-un colt pitoresc de pe inaltimile Carpatilor.

Manastirea Arnota, considerata unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa din tara, este situata la 56 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, pe teritoriul comunei Costesti.

La Arnota se ajunge dinspre Manastirea Bistrita, pe un drum de piatra, dupa o distanta de 6 kilometri; mai exista si o poteca mai directa la numai 3 kilometri, dar foarte greu accesibila pe ploaie sau pe zapada.

Strajuind masivul Arnota, din peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii, la altitudinea de 840 de metri, asemeni unui cuib de vulturi, Manastirea Arnota pastreaza intre zidurile sale mormantul lui Matei Basarab Voda, evocand trasaturile parca intiparite in piatra ale acestui energic ctitor.

Prin arhitectura, pictura si sculptura sa, Manastirea Arnota poate fi considerata un important monument istoric si de arta religioasa din tara, fapt pentru care, oricine ajunge prin partea locului, vizitand Manastirea Hurez sau Manastirea Bistrita, este indemnat sa se incumete sa urce muntele, pentru a cunoaste si aceasta bijuterie a Ortodoxiei romanesti.

Costesti

Comuna Costesti, din judetul Valcea, este compusa din patru sate: Costesti, care este si centrul asezarii, Varatici, Bistrita si Pietreni. Comuna este asezata intr-o zona muntoasa, si are o istorie ce se intinde, asa cum arata marturiile arheologice, pe mai multe milenii - circa 10 milenii. Cu toate acestea, prima atestare documentara a Costestilor vine de la un hrisov emis de domnitorul Neagoe Basarab la data de 11 octombrie 1512.

Comuna Costesti atrage nu numai prin frumusetea naturii, ci si prin zestrea culturala, prin monumentele istorice si lacasurile ei de cult. Pe teritoriul comunei se afla o serie de monumente istorice de o importanta deosebita privind cultura si civilizatia romaneasca: Manastirea Bistrita (1494), Manastirea Arnota (1634), Schitul Papusa (secolul al XVI-lea), Biserica din Pestera (1633), Biserica Sfintii Ingeri (secolul al XVII-lea), Biserica Peri (1689), Biserica Ciorobesti (1750), Biserica Grusetu (1801), Biserica Gramesti (1664) si Biserica 44 de izvoare (1701).

Prin asezarea sa teritoriala, avand acces la soseaua DN 67 (Ramnicu Valcea - Costesti - Horezu - Targu Jiu - Motru - Drobeta Turnu-Severin), cu legatura la Ramnicu Valcea la soseaua E 81, ofera un potential turistic deosebit.

Manastirea Arnota - scurt istoric

Traditia pastrata pana astazi spune ca dupa o lupta grea cu turcii, pe care nu a putut-o castiga, fiind urmarit de acestia, Matei Voda s-a retras in plaiurile Valcei, in Muntii Arnotei, refugiindu-se in rogozul unui lac cu rachita. Asa incepe aici Matei Voda zidirea Bisericii de la Arnota, la inceputul domniei sale, inchinandu-o "Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil", ocrotitorii sai, aducand apoi din Alba Iulia, trupul tatalui sau, vornicul Danciu din Brancoveni, pentru a fi inmormantat aici.

Biserica manastirii a fost ridicata, din temelii, de catre domnitorul Matei Basarab, intre anii 1633-1636, ani in care Manastirea Arnota si apare in documente. Manastirea este atestata documentar pentru prima oara la data de 11 iulie 1636, cu ocazia cumpararii unei obcine la Bogdanesti Valcea, primind apoi la 23 aprilie 1638 - "cinstit si bine inchipuit hrisov de danie" de la Matei Basarab, ctitorul sau.

Imaginea Manastirii Arnota apare si in copia din 1830 a unui tablou votiv din secolul al XVI-lea (1520), reprezentand retragerea la Manastirea Bistrita a banului Barbu Craiovescu, ctitorul acesteia.

Sapaturile arheologice din anul 1974 au certificat existenta urmelor unei alte biserici, inca nedatate, la temelia actualei biserici. Matei Basarab a ridicat in jurul bisericii si cladiri pentru calugari, precum si clopotnita la intrarea in incinta, incadrata si ea de alte cladiri.

Biserica din vremea Sfantului Constantin Brancoveanu

"prenoita intru bun gandul Domniei sale", a pastrat caracterul bisericii, sporindu-i frumusetea prin delicatetea sculpturii usilor cu rinceau-uri pe margini. Incadrand patratele sculptate. Din donatiile acestuia se mai pastreaza la Arnota doua clopote (1700), salvate din incendiul de la 1922.

 

Intre anii 1705-1706, Sfantul Constantin Brancoveanu a renovat biserica si i-a adaugat pridvorul cu turla pe care l-a pictat, dar pictura n-a rezistat in timp. A inlocuit si usile prin altele din lemn de castan, frumos sculptate. De asemenea, a fost inlocuita tampla cu alta din lemn sculptat si aurit. Tampla brancoveneasca se afla, in prezent, la Muzeul de Arta din Bucuresti.

Afectat de trecerea timpului si de cutremurul din 1838, intreg ansamblul arhitectonic se afla in ruina. Barbu Stirbei Voda dispune restaurarea cladirilor si organizarea unui arest politic, pe aripa vestica a manastirii.

La jumatatea secolului al XIX-lea, cu toate reparatiile care au mai fost facute in timp, cladirile se aflau in stare critica. Domnitorul Barbu Stirbei (1849-1856) a daramat cladirile vechi si a ridicat altele noi in stil neogotic, dupa planurile arhitectului Ioan Schllater.

Arhitectii S. Benis, I. Schlatter si I. Freiwald au restaurat Manastirea Arnota in stil neogotic. Chiliile dispuse pe latura sudica alaturi de mica poarta de intrare si de clopotnita, comunicau cu exteriorul printr-o galerie din lemn.

Lucrarile au inceput in anul 1852 si au fost terminate in anul 1856. Alte reparatii au mai fost facute in anii 1907 si 1935. In anul 1934 s-au mai zidit unele chilii, care exista si astazi, intr-una fiind amenajat un mic muzeu unde au fost expuse odoarele manastirii.

Intre anii 1954-1958 a fost consolidat intregul asezamant monahal si s-au introdus instalatii de apa si incalzire. Manastirea a fost consolidata de catre Sfanta Episcopie a Ramnicului si Argesului. In anul 1979 s-a terminat consolidarea bisericii si s-a inlocuit acoperisul cu tabla de plumb, iar dupa anul 1999, Manastirea Arnota a devenit manastire de maici.

Manastirea Arnota - arhitectura si podoabe

Biserica este mica, cladita din zid, cu temelia din caramida presata, construita in plan trilobat. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid care lasa pentru circulatie o deschidere de marimea unei usi.

Zidita in stil bizantin, la vremea cand inca se conturau trasaturile stilului muntenesc biserica mica, de plan triconc, avand 14,10 metri lungime si 3,50 metri latime in altar, x 5.63 metri in abside, este armonios proportionata.

La inaltimea de 5.70 de metri se ridica arcadele pe care se inalta boltile. Altarul este acoperit cu o bolta absidiala. Turla din naos este octogonala, iar pronaosul este acoperit de o calota sprijinita pe pandantivi.

Pridvorul mare brancovenesc, comparat cu restul bisericii, este deschis, sustinut de sase coloane masive din piatra. El are o turla pe naos si alta, mare si ea, deasupra pridvorului. Usa de la intrare este din lemn de castan, sculptata, fiind o adevarata opera de arta. Usa de intrare are pe ea inscriptia:

"Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel logofat" (deci, inainte de perioada domniei).

 

Vechea tampla din vremea lui Constantin Brancoveanu, rivaliza cu cea din Manastirea Hurezi. Astazi es se pastreaza la Muzeul Mogosoaia. Un pridvor adaugat in anul 1694, deschis pe coloane de caramida si pictat in stil brancovenesc de Enache si Preda (1705-1706) impodobeste vechiul locas.

In exterior, zidul bisericii este inconjurat la mijloc de un brau de caramida in relief. Deasupra braului sunt ocnite adancite, iar registrul inferior are firide superficiale rotunjite. Fatadele bisericii, in acelasi stil bizantin, au fost initial modelate in caramida aparenta, formand asize verticale si orizontale ce alternau cu braie de tencuiala; absidele si naosul prezinta cornise cu doua randuri de zimti, doua registre de ocnite separate de un tor incadrat intre alte doua randuri de zimti.

Dar Matei Voda, pe langa frumoasa ctitorie, a mai lasat in pastrare si alte comori de jertfa pentru Hristos si Evanghelia sa, multe si de mare pret sfinte moaste: mana Sfantului Apostol Filip, mana Sfantului Ierarh Mihail al Snaidei, palma Sfintei Mucenite. Marina, Sfantul Ioan Gura de Aur, ale Sfantului Atanasie si Chiril al Alexandriei, ale Sfantului Mucenic Teodor Tiron si alte sfinte moaste, fiind probabil ca acestea sa fie cumparate de Domnia sa de la calugari din Sfantul Munte. Astazi aceste sfinte moaste se afla la Monastirea Hurezi.

Manastirea Arnota - pictura

Pictura Manastirii Arnota este pastrata in forma ei originala care apartine lui Stroe ot Targoviste (anul 1644). In pronaos, cu prilejul renovarii din anii 1705-1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda.

Fresca, atribuita zugravului Stroe din Targoviste prezinta trasaturile caracteristice picturii de la sfarsitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre si concentrate, conturarea siluetelor prin cateva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenusiu, alaturi de rosul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brancoveneasca.

Repartitia scenelor religioase ramane cea traditionala in altar gasim teme mistice: Mielul lui Dumnezeu, Impartasirea Apostolilor, Maica Domnului, Platitera. Peretii naosului lasa sa se intrevada noul stil, mai narativ si mai decorativ.

Printre frumoasele scene crestine distingem Soborul Sfintilor Arhangheli, sfinti militari, mucenici si cuviosi, o frumoasa "Inviere" pe peretele nordic, Cina cea de Taina, la vest, "Rugaciunea din gradina Ghetsimani", Botezul, iar in bolta - Pantocratorul.

In pronaos sunt pictati domnitorul Matei Basarab cu sotia sa Elena, tinand in maini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu sotia sa Stanca si fiul lor, Papa, tatal lui Constantin Brancoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu si Valsan.

Manastirea Arnota - viata duhovniceasca

Viata spirituala si cautarile celor ce au vietuit aici au fost calauzite de egumeni incercati ca: Stefan (1712-1715), iscusit carturar, ziditorul metocului Dobriceni; Ilarion, care la 27 martie 1747, inchina Arnotei schitul Pietrari; Paisie (1804), "ravnitor de bine si jertfelnic pentru dumnezeiestile manastiri si pentru cele duhovnicesti"; Cesarie (1851-1858), care inzestreaza Sfantul Lacas cu vesminte alese, readucand de la Biserica Domnita Balasa din Bucuresti, sfintele moaste ale Arnotei.

Tot aici, printre cei pe care i-a atins flacara Duhului Sfant, a vietuit un timp Arhimandritul Paulin Lecca (+1998), scriitor deosebit de inzestrat un om erudit, ales traducator din limbile rusa si franceza, autorul volumelor "De la moarte la viata", "Rugaciunea vamesului", "Frumosul divin in opera lui Dostoievski" etc. si a numeroase traduceri din literatura patristica.

Dar mai ales, un om caruia experienta cunoasterii lui Dumnezeu i-a daruit roadele rugaciuni, curate: "Bucuria, pacea, indelunga rabdare, roadele dragostei, dar printre altele, roadele rugaciunii lui Iisus sunt si lacrimile. Atunci nu mai esti tu cel care te rogi, Duhul Sfant este Cel care se roaga in tine".

Manastirea Arnota - drepcredinciosul domnitor Matei Basarab

Matei Basarab nu a fost doar un domn viteaz in razboaie, ci si un iubitor de cultura introducand limba romaneasca in cultul bisericesc, neobosit ziditor, restaurator, impodobind sfintele locasuri un domn de o rara pietate, evlavios, ctitorind locasuri de inchinaciune si dincolo de hotarele tarii: la Athos - lucrari de restaurare la Simonos Petras (1633), Xenofont (1640), Paraclisul Sfantului Mihai de la Marea Lavra, iar in Bulgaria, Biserica Sfanta Parascheva (in Vidin) si a Sfintilor Apostoli (in Svistov).

In pronaosul bisericii se afla si doua morminte: cel al lui Matei Basarab, care a fost inmormantat mai intai la Targoviste si apoi adus in ctitoria sa, si a lui Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, mort in Transilvania in timpul luptelor lui Mihai Viteazul. Inmormantat mai intai in catedrala din Alba Iulia, ramasitele pamantesti au fost aduse la Manastirea Arnota, in anul 1616.

Matei Basarab Voda a fost inmormantat in Biserica Domneasca din Targoviste, alaturi de Doamna Elena, sotia sa. In imprejurarile tulburi dupa sfarsitul domniei sale, seimenii din oastea sa, rasculandu-se, au profanat mormintele din biserica, scotand osemintele voievodului, care apoi au fost stramutate cu mare cinste in Biserica Arnota.

Mormantul lui Matei Basarab, cizelat in marmura alba, este opera sculptorului Elias Nicolai (1658-1659), cel mai reprezentativ artist al secolului al XVII-lea din Transilvania, un reper de mare importanta in evolutia sculpturii romanesti in piatra si singura marturie asupra echipamentului militar din acest secol.

Inscrisul de pe piatra de mormant a lui Matei Basarab este de o deosebita finete artistica: "Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu, odinioara stapan si domn al Tarii Romanesti, barbat intelept, indurator si milostiv, innoitor a multor biserici si manastiri, niciodata biruit, ci biruitor si a multor invingeri, invingator prea slavit, dusmanilor infricosat, pretenilor de folos, imbogatitor al tarii sale, cel ce cu multa bogatie si intru toate indestulat, in buna pace a domnit 23 ani, a adormit intru Domnul la cinstite batranete, in anul Domnului 1654."

Manastirea Arnota - aflata in pericol

Manastirea Arnota din comuna valceana Costesti este situata in apropierea unei exploatari de calcar. Situatie grava in peisajul monahal valcean - o manastire veche de aproape patru secole ar putea fi distrusa in totalitate din cauza dinamitarii muntelui pe care se afla.

Practic, intreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatarile incepand in anii 1960. Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, manastirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit.

Exploziile au dus la fisurarea zidurilor si implicit, la distrugerea frescelor si a picturilor interioare si exterioare. Miniera Ramnicu Valcea a inceput sa exploateze calcarul din muntele Arnota in urma cu mai bine de 40 de ani.

Zidurile batrane au fost fisurate, frescele vechi de sute de secole au cazut iar picturile de o valoare inestimabila s-au degradat iremediabil. In prezent, manastirea este sustinuta de schele interioare, pentru a nu se prabusi in capul preotilor. Daca nu se intervine in cel mai scurt timp, acest monument cuprins in patrimoniul national s-ar putea prabusi. Ceea ce nu au reusit patru secole, s-ar putea intampla din cauza inconstientei industriasilor.

• Manastirea Stanisoara
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Turnu
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Cornetu
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Dintr-un Lemn
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Bistrita - Biserica Bolnitei
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania