Maretia si puterea de fascinatie a Bizantului


Maretia si puterea de fascinatie a Bizantului

Arta bizantina nu trebuie privita ca o floare  minunata si gingasa care si-ar fi deschis petalele pe un fond de putreziciune. Istoria Bizantului nu este aceea a unei lungi si iremediabile decaderi. Ea nu este facuta numai dintr-o suma de dezmaturi, de atrocitati si de cedari in fata dusmanilor. Defectele imparatilor sai au fost acelea ale inaintasilor lor romani. Timp de multe veacuri Imperiul bizantin a fost singurul stat organizat din bazinul mediteranean.

Intr-o Europa care nu mai batea moneda de aur, banul de aur bizantin - bezantul - ramasese atat de ferm, incat a fost cel mai folosit pe pietele internationale pana la devalorizarile pe care i le-au adus Nichifor Botaniatul (1078-1081) si Alexis I Comnenul (1081-1118). Europa intreaga si Orientul Apropiat asiatic au fost fascinate de Bizant ca de cel mai desavarsit loc de pe lume. Maretia ceremoniilor aulice, splendoarea slujbelor religioase, minunatiile din palatele si din bisericile sale, stralucirea intrecerilor din Hipodrom, luxul stofelor si al giuvaerurilor sale, puterea netarmurita a imparatilor sai i-au lasat visatori pe conducatorii de camile din Arabia, pe calaretii turci, pe negutatorii si pe principii slavi, pe seniorii din Germania si clin Franta, pe vikingii porniti din Scandinavia si pe intreprinzatorii venetieni. Dupa modelul Bizantului a conceput Mahomed o parte din paradisul pe care il fagaduia credinciosilor sai. In ochii crestinilor se mai adauga si aureola de sfintenie conferita orasului de existenta unor numeroase relicve, dintre cele mai pretioase.

Constantinopolul a fost marele oras ravnit, cu bogatii fabuloase, a caror posesiune avea sa asigure stapanirea asupra lumii intregi. Imperiul a avut de luptat aproape necurmat impotriva natiunilor mai tinere si mai sarace, care nazuiau sa puna mana pe bogatiile sale. Efortul era supraomenesc si nu i se poate reprosa ca a fost doborat sub povara lui. Timp de peste o mie de ani Bizantul a salvat o buna parte din mostenirea greco-romana, pe care a transmis-o pe de o parte popoarelor slave si arabilor, iar pe de alta Europei occidentale.

C. Delvoye

.

25 Mai 2008

Vizualizari: 1421

Voteaza:

Maretia si puterea de fascinatie a Bizantului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE