Bazilicile cu cupola


Bazilicile cu cupola

Cele mai vechi monumente

Aplicand cupola la planul bazilical, care nu era conceput in acest sens, bizantinii creara o formula necunoscuta in antichitatea pagana si care avea sa determine dezvoltarea ulterioara a arhitecturii lor. Istoria inceputurilor acestui tip este inca invaluita in multa obscuritate. Nu se poate acorda o deplina incredere anecdotei relatate in secolul al Xl-lea de catre Gheorghe Cedrenus, dupa care Constantiu ar fi ridicat, catre mijlocul secolului al IV-lea, pe prima bazilica a Sfintei Sofia din Constantinopol, o cupola de zidarie care s-ar fi daramat in 361 cand Iulian Apostatul a fost proclamat imparat in Galia. Caracterul moralizator al acestei povesti, care nu este confirmata de alte marturii, o face intrucatva suspecta. Dupa date furnizate de texte sau de monumente se presupune ca o cupola de lemn ar fi incununat mai multe bazilici: Sfantul Marcu din Constantinopol (sub Teodosie I, la sfarsitul secolului al IV-lea), bazilica de langa Ilissos la Atena (secolul al V-lea), biserica dinspre rasarit de la Alahan Monastir (sau Hogea Kalessi) in Isauria (catre anul 450).

Unul dintre cele mai vechi exemple de bazilica cu cupola de zidarie pare a fi o biserica din Meriamlik, in Cilicia, care ar fi fost construita sub Zenon (474-491). Spre a suporta impingerile acestei cupole, situata dinaintea absidei, deasupra altarului, ca un fel de mare ciboriurn, s-ar fi introdus in planul bazilical patru stalpi sustinand arcuri mari care, spre vest, taie destul de stangaci inaintarea colonadei, si s-ar fi inlocuit acoperisurile pe sarpanta cu bolti. Unii savanti socot totusi ca aici n-ar fi existat decat o cupola de lemn. Cunoastem, insa, cupole de zidarie pe un plan patrat, intr-un turn al zidului de incinta vest de la Constantinopol, datand din 447, si in doua sali ale Marelui Palat imperial, care pare sa fi fost ridicate sub domnia lui Marcian (450-457) sau putin mai inainte.

Merita dealtfel sa se cerceteze mai indeaproape de la cine au preluat bizantinii aceasta boltire cu cupola de zidarie pe un plan patrat. Traditia arhitecturala romana folosise aproape exclusiv cupola pe planuri centrale - rotonde sau octogoane - si majoritatea bisericilor martiriale crestine, precum si cele care derivau din ele ii ramasesera fidele. Pentru a acoperi un spatiu patrat, Roma si Italia preferasera formula mai comoda a boltii in cruce (rezultata din intersectarea a doua bolti in leagan perpendiculare, cu raza egala) . Cupola acoperind o sala rectangulara este aparent o formula originara din Orientul mediteranean. Se cunosc cateva exemple de acest gen in mormintele egiptene din Imperiul Vechi si din cel Nou, dar ea pare sa apartina mai ales regiunilor asiatice. Este intalnita sub o forma inca destul de rudimentara in mai multe cavouri ale mormintelor regale din Ur, in Caldeea, spre mijlocul celui de-al III-lea mileniu i.e.n. Avand un profil semicircular sau elipsoidal, ea incununa felurite constructii pe un relief din epoca lui Sennacherib (sfarsitul secolului al VIII-lea i.e.n.), reprezentand fara indoiala o localitate de munte din Siria de nord, unde ea supravietuieste si astazi in acele qubab de la sate. Sa notam totusi ca nu s-a gasit nici o cupola, nici in palatele regilor asiro-babilonieni, nici in acelea ale ahemenizilor. Poate ca in aceste tari era folosita doar la constructiile de dimensiuni modeste.

In schimb, ea s-a raspandit in Siria, in Palestina si in sudul si vestul Asiei Mici, in secolele al II-lea si al III-lea e.n., la mormintele si la baile cu plan patrat. Aici, pentru a se asigura trecerea de la baza circulara a cupolei la careul desenat de suporti, s-a pus la punct - spre sfarsitul secolului al II-lea e.n. - procedeul pandantivului sau al triunghiului sferic, pe care bizantinii aveau sa-l foloseasca intr-un mod aproape exclusiv. Nu este deci cazul sa credem ca ei ar fi imprumutat tehnica sau ideea cupolei deasupra planului patrat de la sasanizi, deoarece acestia faceau racordul cu ajutorul trompei de colt (fragment de bolta cel mai adesea semiconica, cateodata ca un sfert de sfera) cunoscuta si in Africa de nord in secolul al III-lea e.n. Este adevarat ca, inca din secolul al III-lea, sasanizii au stiut sa dea cupolelor din palatele lor o amploare monumentala si nu este exclus ca dorinta de a rivaliza cu impunatoarele lor creatii sa fi contribuit la a-i indemna pe Iustinian si pe contemporanii sai pe aceasta cale a splendorii arhitecturale, spre care ii indrumau si atatia factori ai propriei lor istorii. Dar tocmai in traditiile lor au gasit atat tehnica de constructie cat si simbolismul cupolei, considerata ca o imagine a boltii ceresti. Inca mai inainte Nero acoperise sala circulara a tronului din palatul sau cu o cupola care "se invartea in jurul ei, ziua si noaptea, dupa chipul si asemanarea lumii " (Suetoniu, Nero, 31). Mai tarziu, la sfarsitul celui de-al II-lea secol, Diocletian a construit o rotonda astrala in palatul sau de la Split. " Marele Palat" ridicat de Constantin in noua sa capitala cuprindea sali rotunde cu cupole. Insesi dificultatile pe care le aducea dupa sine aplicarea cupolei la planul bazilical al bisericilor, fara compensatia vreunui avantaj de ordin practic, dovedesc cu prisosinta ca acest mod de acoperire a edificiilor a fost ales in virtutea semnificatiei sale simbolice.

Bazilica cu cupola de zidarie pare sa se fi bucurat de trecere la Constantinopol inca de la inceputul secolului al Vl-lea: biserica Sfantului Polieuct, ridicata aproximativ intre 524 si 527 de principesa Iuliana Anicia, stranepoata a Gallei Placidia, ar fi fost de acest tip si, in aceiasi ani, Iustinian, inca inainte de a se urca pe tron, pe vremea unchiului sau Iustin I (518-527), ar fi renovat bazilica Nascatoarei de Dumnezeu din Blacherne, construita de Pulheria si Marcian, in-zestrand-o cu o cupola.

Bazilici  tarzii 

Sistemul cupolelor de la Sfanta Sofia a fost imitat in biserica Al-Adra din Hah, in Mesopotamia, unde nava a fost acoperita nu de o bolta in leagan, traditionala in aceasta  regiune, ci de o cupola centrala flancata de doua semicupole.

In secolul al VI-lea, constructorii s-au tinut mai aproape de adevaratul plan bazilical, fara sa introduca semicalote pe colonade care contribuisera sa-i dea Sfintei Sofia aspectul sau deosebit. Vom cita ca exemple bazilica B din Filippi (in limba turca Direkler, "coloanele"), a carei cupola pare sa se fi prabusit inca din timpul constructiei, in al treilea patrar al secolului al Vl-lea; bazilica din Pirdop (in Bulgaria) a carei parte est a fost in intregime daramata in epoca postiustiniana pentru a fi refacuta cu o cupola; biserica din Kasr-ibn-Wardan, care tinea probabil de palatul sefului militar care comanda apararea limes-ului sirian si unde folosirea caramizilor intr-o tara in care piatra era traditionala este un indiciu al influentei constan-tinopolitane. Pentru a sprijini impingerile cupolei s-a generalizat folosirea pe colaterale a unor bolti in leagan si a unor bolti in cruce. Cu aceeasi intentie, in secolul al Vll-lea s-au intercalat arcuri mari intre stalpii care sustineau cupola: in plan, biserica a capatat aspectul unei cruci care se inscrie in acel n rasturnat pe care il desenau colateralele si nartexul. Cel mai adesea, proscomidia si diaconiconul, care flancau absida centrala, nu se mai afla in prelungirea navelor laterale, ci in fata stalpilor de la est. Acesta a fost planul adoptat pentru prima biserica a manastirii Chora de la marginea Constantinopolului (intemeiata de partricianul Crispus sub domnia lui Heraclius, intre 610 si 620), Sfantul Clement din Ancyra, noua biserica a Fecioarei ridicata la Efes dupa ce orasul fusese distrus de Moavia (aprox. 677) si biserica Adormirii Maicii Domnului de la manastirea intemeiata de calugarul Iachint, la Niceea, spre sfarsitul secolului al VII-lea sau la inceputul secolului al VIII-lea. Incepuse evolutia care avea sa duca la triumful bisericii in cruce greaca inscrisa asupra bazilicii cu cupola.

Armenia

Bazilici cu cupola de un tip deosebit, cu o singura nava, au fost construite in Armenia inca de la inceputul secolului al Vl-lea. Urmand practica obisnuita in aceasta tara, ele erau zidite din piatra de talie. Amintim bisericile Ptghavank sau Ptghni (intemeiata de Manuil Amatuni in prima jumatate a secolului al Vl-lea). Sogakat din Vagarsapat (secolul al Vll-lea), Suntul Gri gore pe langa manastirea Horomos, sau catedrala din Thalis, zidita de Grigor Mamikonian (aprox. 662-685), unde pilastrii angajati in peretii laterali pentru a suporta cupola s-au transformat in mici pereti despartitori determinand nise.

C. Delvoye

.

26 Mai 2008

Vizualizari: 1620

Voteaza:

Bazilicile cu cupola 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE