Artele somptuare


Artele somptuare

Fara sa redobindeasca stralucirea pe care o cunoscusera in epocile anterioare, artele somp-tuare, sau cel putin anumite ramuri ale lor, au pastrat, indeosebi pana la mijlocul secolului al XIV-lea, mai multa insemnatate decat s-ar putea crede daca judecam dupa obiectele care ne-au parvenit. Numeroase piese de mare pret au disparut in cursul razboaielor din secolele al XIV-lea si al XV-lea.

Teodor Metohites a relatat cu melancolie cum distrugerea frumosului sau palat in timpul razboiului dintre cei doi Andronic pricinuise disparitia giuvaerurilor si veselei sale de aur si de argint. Ceva mai tarziu, in timpul crizei de la mijlocul secolului al XIV-lea, Ioan Cantacuzino a trimis la topit, pentru a face din ele monede, cadrele de argint ale multor icoane.

Totusi, chiar si dupa aceasta epoca de tulburari si de necazuri care au apasat atat de greu asupra soartei Bizantului, calatorii straini au continuat sa se minuneze de desfasurarea fastului imperial.

Ignatie din Smolensk a descris cu cea mai adinca admiratie incoronarea lui Manuel al II-lea, la care a asistat in 1392. Ceva mai tarziu, catalanul Pero Tefur a ramas foarte impresionat de pompa ceremonialului care s-a desfasurat cu prilejul plecarii lui Ioan al VIII-lea la conciliul de la Ferrara, in 1437.

C. Delvoye

.

26 Iunie 2008

Vizualizari: 4137

Voteaza:

Artele somptuare 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE