Unitati de masura si monede mentionate in Sfanta Scriptura

  • .

    In perioada scrierii cartilor biblice, masurile de lungime, de capacitate si de greutate, precum si monedele intrebuintate de poporul evreu, au suferit multe schimbari, atat ca denumire, cat si ca valoare. Aceste schimbari, intalnite si la celelalte popoare din antichitate, au fost impuse fie de evolutia situatiei economice din tara, fie de schimburile comerciale cu popoarele vecine. Pentru multe din aceste denumiri, de mult disparute, nu s'au putut gasi cuvinte corespunzatoare in limba romana; din aceasta cauza, ele au fost fie transcrise aproape intocmai, fie traduse prin denumiri generale, ca: masuri, cosuri, banite etc. Tabelele de mai jos indica valorile acestor unitati de masura:

    Masuri de lungime
    deget 1,75 cm
    lat de palma 0,75 cm
    palma 22,50 cm
    cot 45 cm
    brat 1,85 m
    picior 32 cm
    pas 1,75 m
    prajina (trestie) 2,88 m
    stadiu 185 m
    mila 1,5 km


    Masuri de capacitate

    Pentru cereale:

    omer 364    l
    nebel 225    l
    efa    36,4 l
    banita 15 l
    Pentru lichide:
    omer 364    l
    masura    36,4 l
    hin        6,06 l
    log        0,50 l


    Masuri de greutate
    talant  34,272    kg
    mina 571,200    g
    siclu   5,712 g
    ghera   0,571 g
    livra romana 327,450    g


    Monede

    Valoarea de schimb a monedelor depindea de natura si greutatea metalului din care erau confectionate. In epoca patriarhilor se practica schimbul in natura, produsele fiind evaluate prin cantarire. Trecerea la sistemul monetar s'a facut treptat, incheindu-se abia in epoca profetilor. La inceput, aurul si argintul folosite ca mijloc de schimb circulau in forme si dimensiuni variate; pentru a li se stabili valoarea, trebuiau cantarite de fiecare data. De aceea, denumirile masurilor curente de greutate s'au dat si celor dintai monede propriu-zise. Dupa ce forma si greutatea acestora s'a standardizat (incepand din sec. VII i. H.), n'a mai fost nevoie de cantarirea lor. Denumirile si valorile monetare mentionate in Sfanta Scriptura se prezinta astfel:

    Din aur Din argint
    siclu   11,424 g     14,54 g  
    statir     8,60   g   –
    dinar (drahma) –     4,55 g  
    mina 571,200 g   727,00 g  
    talant   34,272 kg   43,62 kg

    Codrantul, leptaua, asariul si obolul, mici subdiviziuni monetare din arama, unele cantarind sub 1 gram, serveau la darea restului si la micile cumparaturi zilnice.

    Mina (= 50 sicli = 2000 drahme) si talantul (= 3000 sicli = 12000 drahme) nu erau monede, ci denumiri ale sumelor monetare mari.

    Puterea de cumparare a acestor monede, pe vremea Mantuitorului, rezulta din informatia ca dinarul reprezenta salariul zilnic al unui muncitor agricol (Mt 20, 13) si asigura intretinerea unui om pe timp de 24 ore (Mt 20, 2, 9, 10, 13; Lc 10, 35; Mc 14, 5 etc.).

Biblia Ortodoxa