Prietenia lui Ionatan cu regele Alexandru.

1. In anul o suta saizeci s-a suit Alexandru, fiul lui Antioh Epifan, si a luat Ptolemaida si l-a primit pe el, si a domnit acolo.
2. Si auzind regele Dimitrie, a adunat ostire multa foarte si a pornit impotriva lui cu razboi.
3.
Si a trimis Dimitrie la Ionatan scrisori pentru pace si de inalta pretuire.
4. Ca zicea: "Sa apucam sa facem pace cu el, mai inainte de a face el cu Alexandru impotriva noastra.
5. Ca-si va aduce aminte de toate rautatile pe care le-am facut asupra lui si asupra fratilor lui si asupra neamului lui".
6. Si i-a dat putere sa stranga ostire si sa faca arme, ca sa fie aliatul lui, si pe cei care erau ostatici, care erau in cetate, a zis ca-i da inapoi.
7. Si venind Ionatan in Ierusalim, a citit scrisorile in auzul a tot poporul si a celor care erau in cetate.
8. Si s-a temut cu frica mare, auzind ca regele i-a dat putere sa stranga ostire.
9. Si cei care erau in cetate au dat lui Ionatan pe cei care erau ostatici si i-a dat pe ei parintilor lor.
10. Si a locuit Ionatan in Ierusalim si a inceput a zidi si a innoi cetatea.
11. Si a zis catre lucratori sa zideasca zidurile si muntele Sionului primprejur eu pietre cu patru muchii spre intarire, si au facut asa.
12. Si au fugit cei de alt neam, care erau in cetatile pe care le-a zidit Bacchide,
13. Si a lasat fiecare locul sau si s-a dus in pamantul lui.
14. Numai in Bettur au ramas unii din cei care au lasat legea si poruncile lui Dumnezeu, pentru ca le era aceasta loc de scapare.
15. Si a auzit regele Alexandru fagaduintele ce a trimis Dimitrie lui Ionatan si i s-a povestit razboaiele si vitejiile pe care le-a facut el si fratii lui si ostenelile pe care le-au avut.
16. Si a zis: "Oare vom afla noi un om ca acesta? Si acum sa-l facem prieten si aliat noua".
17. Si a scris scrisori si i le-a trimis cu aceste cuvinte zicand:
18. "Alexandru regele, fratelui Ionatan, bucurie.
19. Auzit-am despre tine ca esti barbat tare cu putere si vrednic sa ne fii prieten;
20. Si acum te-am pus astazi sa fii arhiereu neamului tau si prieten regelui sa te chemi si ti-am trimis porfira si cununa de aur ca sa te unesti cu noi si sa fii prieten cu noi".
21. Si s-a imbracat Ionatan cu haina cea sfanta in luna a saptea, in anul o suta saizeci, la sarbatoarea corturilor, si a strans ostire si a facut arme multe.
22. Si auzind Dimitrie cuvintele acestea, s-a intristat si a zis:
23. "Cum de a apucat mai inainte de noi Alexandru sa faca prietenie cu Evreii spre intarire?
24. Le voi scrie si eu cuvinte de mangaiere si-i voi preainalta si le voi trimite daruri, ca sa-mi fie ei spre ajutor".
25. Si le-a trimis cuvintele acestea: "Dimitrie regele, neamului Iudeilor, bucurie!
26. De vreme ce ati tinut legatura, pe care ati facut-o cu noi, si ati ramas in prietenia noastra si nu v-ati lipit de vrajmasii nostri, am auzit si ne-am bucurat.
27. Si acum ramaneti inca a tine credinta catre noi si va vom rasplati cu bunatati pentru cele ce faceti cu noi.
28. Si va vom lasa cele ce trebuie a se lasa si va vom da daruri.
29. Si acum va scutesc si va iert pe toti Iudeii de dajdii si de pretul sarii si de dajdia catre rege.
30. Si a treia parte din samanta si jumatate din roadele pomilor, ce mi se cuveneau mie, le iert de astazi inainte; sa nu se mai ia din tara lui Iuda si din cele trei tinuturi, ce i s-au adaugat de la Samaria si Galileea, din ziua de astazi si pana in veac.
31. Si Ierusalimul sa fie sfant si scutit de zeciuiala si de biruri, precum si hotarele lui.
32. Las si stapanirea cetatii celei din Ierusalim si o dau arhiereului, ca sa puna paza barbatii pe care-i va voi el.
33. Si pe toti Iudeii care au fost dusi robi din Iuda in tot regatul meu, ii liberez fara rascumparare; si toti sa-i scuteasca de dari pe ei si pe vitele lor.
34. Si toate sarbatorile si zilele de odihna si lunile noi, si zilele cele randuite, si trei zile mai inainte de sarbatoare si trei zile dupa sarbatoare, sa le fie scutite si slobode tuturor Iudeilor care sunt in stapanirea mea.
35. Si nimeni nu va avea putere a face ceva sau a sminti pe cineva dintre ei pentru orice lucru.
36. Si sa se inscrie din Iudei in ostirea regelui treizeci de mii de barbati, si li se vor da aceeasi solda ca si tuturor ostirilor regelui.
37. Si se vor pune dintre ei in cetatile cele intarite si mari ale regelui; iar altora li se vor incredinta dregatorii in carmuirea regatului, si capeteniile care vor fi peste ei sa fie dintre ei si sa umble dupa legile lor, precum a si poruncit regele pentru tara lui Iuda.
38. Si cele trei tinuturi, care s-au adaugat la Iuda de la tara Samariei, sa se adauge la Iuda, ca sa se socoteasca si sa fie sub unul, si sa nu asculte de alt stapan decat numai de arhiereu.
39. Ptolemaida si tinutul ei, am dat-o dar templului din Ierusalim, pentru cheltuielile care se cuvin la cele sfinte.
40. Si eu am pe an cincisprezece mii de sicli de argint din veniturile regelui, de la locurile ce se cuvin lui.
41. Si tot ce a ramas, ce n-au dat cei care erau peste venituri, in anii trecuti, de acum vor da pentru nevoile templului.
42. Si in afara de acestea, cei cinci mii de sicli de argint, care se luau din veniturile templului Domnului in toti anii, sa fie lasati, ca se cuvin acestia preotilor care slujesc.
43. Si oricine va scapa in templul Domnului cel din Ierusalim si in toate hotarele lui, fiind datornici domnesti sau pentru orice alta pricina, sa se libereze, cu toate cele ce sunt ale lor, intru stapanirea mea.
44. Si la zidirea si la innoirea lucrurilor templului, cheltuieli se vor da din veniturile regelui.
45. Si la zidirea zidurilor Ierusalimului si la intarirea de jur imprejur, cheltuiala se va da din venitul regelui, si tot asa la zidirea intariturilor din Iuda".
46. Si daca a auzit Ionatan si poporul cuvintele acestea, nu le-a crezut, nici nu le-a primit, pentru ca-si aducea aminte de rautatea cea mare pe care o facuse in Israel si de necazurile avute.
47. Si le-a placut mai mult Alexandru, pentru ca el a inceput a grai cu ei cuvinte de pace si le-a fost intr-ajutor in toate zilele.
48. Si a adunat regele Alexandru ostire mare si a tabarat impotriva lui Dimitrie.
49. Si s-au razboit acesti doi regi si a fugit oastea lui Dimitrie, si l-a gonit Alexandru si l-a biruit.
50. Si s-a intarit razboiul, pana a apus soarele si a cazut Dimitrie in ziua aceea.
51. Si dupa intamplarile acestea, a trimis Alexandru la Ptolomeu, regele Egiptului, soli, zicand:
52. "Fiindca m-am intors in regatul meu si am sezut pe scaunul parintilor mei, si am dobandit domnia, si am biruit pe Dimitrie si am stapanit tara noastra
53. Si am facut razboi cu el, si a fost infrant el si tabara lui de noi, si am sezut pe scaunul domniei lui,
54. Sa asezam acum intre noi prietenie; da-mi pe fiica ta sa o iau de sotie si iti voi fi ginere ti voi da tie si ei daruri vrednice de tine".
55. Si a raspuns regele Ptolomeu zicand: "Buna a fost ziua in care te-ai intors in tara parintilor tai si ai sezut pe scaunul lor de rege.
56. Si acum voi face tie cele ce ai scris; vino sa ne intalnim la Ptolemaida, ca sa ne vedem unul cu altul, si te voi face ginere, precum ai zis".
57. Si a iesit Ptolomeu din Egipt, el si Cleopatra, fiica lui, si a venit in Ptolemaida in anul o suta saizeci si doi.
58. Si s-a intalnit cu regele Alexandru si i-a dat lui pe Cleopatra, fiica sa, si a facut nunta la Ptolemaida, cum fac regii, cu cinste mare.
59. Si a scris regele Alexandru lui Ionatan sa vina intru intampinarea lui.
60. Si a mers cu marire la Ptolemaida si s-a intalnit cu cei doi regi si le-a dat, lor si prietenilor lor, argint si aur si daruri multe, si a aflat trecere inaintea lor.
61. Si au uneltit impotriva lui barbati ucigasi din Israel, oameni fara de lege care l-au parat, dar nu i-a ascultat regele.
62. Si a poruncit regele si a dezbracat pe Ionatan de hainele lui si l-a imbracat pe el cu porfira.
63. Si l-a pus de a sezut cu sine si a zis capeteniilor sale: "Iesiti cu el in mijlocul cetatii si strigati, ca nimeni sa nu-l parasca de nici un lucru si nimeni sa nu-l supere pentru nici o pricina.
64. Si daca au vazut cei care il parau marirea lui, precum s-a strigat, si ca a fost imbracat cu porfira, au fugit toti.
65. Si l-a marit regele si l-a scris intre prietenii cei mai de frunte si l-a pus povatuitor si partas domniei.
66. Si s-a intors Ionatan la Ierusalim, cu pace si cu bucurie.
67. Iar in anul o suta saizeci si cinci, a venit Dimitrie, fiul lui Dimitrie din Creta, in tara parintilor sai.
68. Si a auzit regele Alexandru si s-a mahnit si s-a intors la Antiohia.
69. Si a pus Dimitrie pe Apoloniu, mare capitan care era peste Cele-Siria, si a adunat putere mare si a tabarat la Iamnia si a trimis la Ionatan arhiereul zicand:
70. "Tu singur te ridici impotriva noastra si eu m-am facut de ras si de batjocura pentru tine; pentru ce strangi tu putere impotriva noastra in munti?
71. Acum dar de nadajduiesti in puterile tale, coboara-te la noi, la camp, si sa ne batem amandoi acolo, caci cu mine este puterea cetatilor.
72. Intreaba si afla cine sunt eu si ceilalti care ne ajuta. Si zi ca nu pot sa stea picioarele voastre in fata noastra, ca de doua ori au fost infranti parintii tai in tara lor.
73. Si acum nu vei putea sta inaintea calarimii si a unei puteri ca aceasta la camp, unde nu este piatra, nici pietricica, nici loc de fuga".
74. Auzind Ionatan cuvintele lui Apoloniu, s-a maniat si a ales zece mii de barbati si a iesit din Ierusalim si i-a intampinat Simon, fratele lui, care ii venea in ajutor.
75. Si a tabarat la Iafa, dar cetatea si-a inchis portile, ca paza lui Apoloniu era la Iafa, si au pornit cu razboi asupra ei.
76. Si temandu-se cei din cetate, i-au deschis lui si a stapanit Ionatan Iafa.
77. Si a auzit Apoloniu si a tabarat aproape cu trei mii de calareti si cu putere multa si a mers la Azot, ca si cum ar fi dat inapoi, dar el inainta in campie, caci avea multime de calareti si nadajduia in ei.
78. Si Ionatan l-a urmarit pana la Azot si s-au ciocnit ostile in razboi.
79. Si a lasat Apoloniu o mie de calareti ascunsi in urma lor.
80. Si a aflat Ionatan ca sunt curse in urma sa, si a inconjurat dusmanul tabara lui Ionatan si au aruncat sageti asupra Iudeilor de dimineata pana seara.
81. Dar oastea Iudeilor sta, precum i-a poruncit Ionatan, si au obosit calaretii dusmani.
82. Atunci a impins inainte Simon oastea sa si s-a lovit cu dusmanii, pentru ca se ostenise calarimea, si i-au zdrobit si au fugit.
83. Si calarimea s-a risipit prin camp si a fugit la Azot si a intrat in templul lui Dagon, capistea lor, ca sa scape.
84. Si a aprins Ionatan Azotul si cetatile cele dimprejurul lui si a luat prazile lor si capistea lui Dagon, si pe toti cei care au fugit in ea i-a ars cu foc.
85. Si au fost cei care au cazut de sabie impreuna cu cei care au fost arsi, ca la opt mii de barbati.
86. Si s-a sculat Ionatan de acolo si a tabarat la Ascalon si au iesit cei din cetate inaintea lui cu cinste mare.
87. Si s-a intors Ionatan la Ierusalim cu cei care erau cu el, avand prazi multe.
88. Si daca a auzit regele Alexandru cuvintele acestea, i-a aratat lui Ionatan mai mare cinste.
89. Si i-a trimis o agrafa de aur, precum este obicei a se da rudelor domnesti, si i-a dat Ecromul si toate hotarele lui sa-i fie mosie.
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 136

Voteaza:

Prietenia lui Ionatan cu regele Alexandru. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE