Despre infranare, limbutie, dojana si smerenia cu viclesug.

l. Lucratorul betiv nu se va imbogati; cine dispretuieste putinul pe care-l are se pagubeste degraba.
2. Vinul si femeile inseala pe cei intelepti.
3.
Si cel care se lipeste de desfranate va fi mai nechibzuit;
4. Moliile si viermii il vor mosteni, si sufletul nelegiuit se va starpi.
5. Cel care crede curand este usor de inima si cel care pacatuieste asupra sufletului sau greseste.
6. Cel desfatat cu inima va fi hulit si cel care uraste vorba mai putin rau va avea.
7. Niciodata nu spune altora ceea ce ai auzit si nimic nu ti se va imputina.
8. Catre prieten si catre vrajmasi nu povesti, si, de nu este pacat, nu-l descoperi.
9. Ca te-a ascultat si te-a cinstit pe tine, dar cu vremea te va uri.
10. Ai auzit cuvant? Sa moara la tine; fii fara grija, ca nu te va sparge.
11. Din pricina unui cuvant care trebuie tainuit, cel nebun se va chinui, ca aceea care naste prunc.
12. Sageata infipta in coapsele trupului, asa e cuvantul in inima nebunului.
13. Mustra pe prieten, ca nu cumva sa fi facut aceea si, daca a facut, sa nu mai faca.
14. Mustra pe prieten, ca nu cumva sa fi zis si, de a zis, sa nu mai zica.
15. Cerceteaza pe prieten, ca de multe ori este napastuit, si nu crede tot cuvantul.
16. Este cate unul care aluneca, dar nu din suflet, si cine n-a gresit cu limba sa?
17. Dojeneste pe prietenul tau, mai inainte ca sa-l infricosezi, si da loc legii Celui Preainalt.
18. Toata intelepciunea este in frica Domnului, si in toata intelepciunea este implinirea legii.
19. Si nu este intelepciunea stiinta rautatii; si unde este sfatul pacatosilor nu teste intelepciune.
20. Este un soi de iscusinta care e uraciune si e nerod care nu are rautate.
21. Mai bun este cel care intelege putin cu frica, decat cel care prisoseste cu mintea si calca legea.
22. Este un soi de istetime in treburi care este nedreapta, si este cate unul care intoarce judecata ca sa scoata hotararea placuta lui.
23. Este cate unul care face rau, si umbla smerit, si cele dinlauntru ale lui sunt pline de viclesug;
24. Care-si pleaca fata sa si se face surd, dar cand nu-i prinzi de veste el va apuca sa-ti strice
25. Si macar ca pentru slabiciunea puterii nu poate pacatui, de va afla vreme, va face rau.
26. Din vedere se cunoaste omul, si din chipul fetei se cunoaste cel intelept.
27. Imbracamintea omului, dezvelirea dintilor, cand rade, si calcatura lui vestesc ce este in el.
28. Uneori mustrarea nu este facuta la timp potrivit si cateodata cel care tace se dovedeste intelept.
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 165

Voteaza:

Despre infranare, limbutie, dojana si smerenia cu viclesug. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE