2. Din pamant scoatem fierul si din stanca topita scoatem arama.
3.
4. Un popor strain a sapat carari pe sub pamant, uitate de piciorul celor de deasupra si departe de oameni; scormonitorii se spanzura pe funii si se clatina incoace si in colo.
5. Si deasupra este pamantul din care iese painea, dar pe dedesubt este ravasit ca de foc.
6. Aici pietrele lui sunt de safir, dincoace sunt puzderii de aur,
7. Carari pe care nu le-a cunoscut pasarea de prada si pe care ochiul vulturului nu si le-a insemnat.
8. Fiarele salbatice nu le-au calcat niciodata, niciodata leul nu s-a strecurat pe aici.
9. Dar omul a ajuns cu mana lui la aceste stanci de cremene si muntii i-a rasturnat din temelie.
10. El a sapat santuri in stanci si nimic de pret nu scapa privirii lui.
11. El a rascolit izvoarele apelor si tot ce era in adancime a scos afara la lumina.
12. Dar intelepciunea de unde izvoraste ea si care este locul de obarsie al priceperii?
13. Pamanteanul nu cunoaste calea catre ea, caci ea nu se gaseste pe meleagurile celor vii.
14. Adancul a grait: Ea nu se afla in sanul meu! Si marea a spus la fel: Ea nu este la mine!
15. Mintea cea inalta nu poate fi schimbata cu bulgari de aur si argintul nu-l cantaresti ca s-o platesti.
16. Ea nu poate sa fie pretuita nici cu aurul Ofirului, nici cu pretioasa cornalina, nici cu pietre de safir!
17. Cu ea alaturi nu pot sa stea nici aurul, nici cristalul si cu un vas din aurul cel mai curat nu se poate schimba ea.
18. Despre margean si despre diamant, nici sa mai pomenim, iar agonisirea intelepciunii intrece cu mult pe aceea a margaritarelor.
19. Topazele Etiopiei nu stau in cumpana cu ea si cu aurul cel mai curat nu vei plati-o niciodata!
20. Si aceasta intelepciune de unde vine ea si care este salasul priceperii?
21. Ea a fost ascunsa de ochii oricarei fapturi vii; ea a fost tainuita si de pasarea cerului.
22. Adancul si moartea au zis: Noi am auzit vorbindu-se de ea.
23. Dumnezeu ii cunoaste drumul si numai El este Cel ce stie locuinta ei.
24. Cand El privea pana la marginile pamantului si imbratisa cu ochii tot ce se afla sub ceruri,
25. Ca sa dea vantului cumpana si sa chibzuiasca legea apelor,
26. Cand El statornicea ploilor un fagas si o cale bubuitului tunetului,
27. Atunci El a vazut intelepciunea s i a cantarit-o, atunci a pus-o in lumina si i-a masurat adancimea.
28.
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.