Rut si Noemina.

1. In zilele acelea, cand carmuiau in Israel judecatorii, s-a intamplat foamete pe pamant. Atunci un om din Betleemul lui Iuda s-a dus cu femeia sa si cu cei doi feciori ai sai sa locuiasca in sesul Moabitilor.
2. Numele omului aceluia era Elimelec; pe femeia sa o chema Noemina, iar numele celor doi feciori ai lor erau Mahlon si Chilion.
Acestia erau Efrateni din Betleemul lui Iuda si, venind in sesul Moabitilor, au ramas acolo.
3. Dupa un timp Elimelec, barbatul Noeminei, a murit ea a ramas cu cei doi feciori ai sai.
4. Acestia si-au luat sotii dintre moabitence: numele uneia era Orfa, iar numele celeilalte era Rut. Acestia au trait acolo ca la zece ani.
5. Dupa aceea au murit amandoi feciorii ei, Mahlon si Chilion si a ramas femeia aceea si fara barbatul sau si fara cei doi feciori ai sai.
6. Atunci s-a hotarat ea cu nurorile sale sa se intoarca din sesul Moabitilor, caci auzise ea in sesul Moabitilor ca Dumnezeu a cercetat pe poporul Sau si i-a dat paine.
7. Deci a plecat ea din locul acela in care traia, impreuna cu cele doua nurori ale sale. Dar mergand ele pe cale, pentru a se intoarce in pamantul lui Iuda,
8. Noemina a zis catre cele doua nurori ale sale: "Intoarceti-va si va duceti fiecare la casa mamei voastre; si sa faca Domnul mila cu voi, cum ati facut si voi cu cei morti si cu mine!
9. Domnul sa va ajute, ca sa va gasiti adapost fiecare in casa barbatului sau!" Apoi le-a sarutat; iar ele, incepand a se tangui si a plange,
10. Au zis: "Nu, ci ne vom intoarce impreuna la poporul tau!"
11. Noemina insa a zis: "Intoarceti-va, fiicele mele, de ce sa mergeti voi cu mine? Au doara mai am eu feciori in pantecele meu care sa va poata fi barbati?
12. Intoarceti-va, fiicele mele, intoarceri-va, caci eu sunt prea batrana ca sa ma mai marit. Si chiar de v-as spune ca tot mai am nadejde si chiar daca la noapte as avea barbat si apoi as naste fii,
13. Ati putea voi oare astepta pana vor creste? Puteti voi oare sa intarziati sa nu va maritati? Nu, fiicele mele; mie imi pare foarte rau de voi, caci mana Domnului m-a apasat".
14. Atunci ele din nou si-au ridicat glasul si au inceput a plange. Apoi Orfa si-a luat ramas bun de la soacra sa si s-a intors la poporul sau, iar Rut a ramas cu ea.
15. Si a zis Noemina catre Rut: "Iata cumnata ta s-a intors la poporul sau si la dumnezeii sai. Intoarce-te si tu dupa cumnata ta!"
16. Iar Rut a zis: "Nu ma sili sa te parasesc si sa ma duc de la tine; caci unde te vei duce tu, acolo voi merge si eu si unde vei trai tu, voi trai si eu; poporul tau va fi poporul meu si Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu;
17. Unde vei muri tu, voi muri si eu si voi fi ingropata acolo. Orice-mi va face Domnul, numai moartea ma va desparti de tine!"
18. Vazand Noemina ca este asa de hotarata sa mearga cu ea, a incetat de a o mai indemna sa se intoarca.
19. Si au plecat amandoua si au venit la Betleem. Iar daca au sosit aici, s-a zvonit de ele in toata cetatea si se zicea: "Oare aceasta este Noemina?"
20. Iar ea zicea: "Nu ma mai numiti Noemina, ci numiti-ma Mara, pentru ca amaraciune mare mi-a trimis Atottiitorul.
21. Indestulata am iesit eu de aici, iar Domnul m-a intors cu mainile goale. La ce sa ma mai numiti Noemina, cand Domnul m-a facut sa sufar si Atottiitorul mi-a trimis necaz?"
22. Asa s-a intors Noemina cu nora sa Rut moabiteanca, venind din sesul Moabitilor si au intrat in Betleem pe la inceputul secerisului orzului.
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 165

Voteaza:

Rut si Noemina. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE