Ptolomeu Filopator porunceste pierzarea a toata suflarea din Iuda.

1. Intelegand acestea necredinciosul, atat s-a maniat, incat s-a infuriat nu numai pe Iudeii care locuiau in Alexandria, ci si celor din tara se impotrivea cu mai multa strasnicie si a poruncit ca degraba sa-i stranga pe toti la un loc si cu moarte grea sa-i omoare.
2. Si acestea gatindu-se, veste rea asupra Iudeilor s-a vestit la oamenii cei poftitori de rau, carora li se da prilej a-si implini voia, oprindu-i de la legile lor.
3.
Iar Iudeii in tot timpul pastrau dragoste si credinta regilor si fiindca ei se temeau de Dumnezeu si umblau in legea Lui, se osebeau prin mancarurile lor si pentru aceasta erau urati de unii, dar pentru ca cinsteau pe Dumnezeu cu faptele cele bune ale lucrurilor celor drepte, impodobindu-si petrecerea lor, tuturor oamenilor erau placuti.
4. Buna vietuire a neamului iudeu care la toti era vestita, acei straini de neam nici intr-un chip nu au socotit-o; iar osebirea inchinaciunii si a mancarurilor o vesteau, zicand ca nici de rege, nici de puteri nu asculta oamenii acestia, ci sunt rai la inima si foarte impotrivitori lucrurilor si mare defaimare au atatat.
5. Iar Elinii din cetate, nefiind cu nimic nedreptatiti de Iudei, vazand acea galceava neasteptata si navalire fara de veste asupra oamenilor acestora si alergaturi impreuna neostenite facandu-se, a le ajuta nu puteau, ca era porunca domneasca.
6. Ci se rugau si cu greu sufereau gandind ca se vor schimba acestea, deoarece un popor atat de numeros nu putea fi lasat fara ajutor, intrucat el nu savarsise nimic rau.
7. Iar unii vecini si prieteni si negutatori graiau pe ascuns unii cu altii, fagaduindu-le ca le vor fi credinciosi si cu toti dimpreuna ii vor apara si bucurosi vor veni sa le ajute.
8. Iar Ptolomeu, pentru ca ii mergea bine acum, semetindu-se si necautand la puterea prea mare a lui Dumnezeu, ci gandind ca pururea acelasi plan va ramane, a scris asupra lor cartea aceasta:
9. "Regele Ptolomeu Filopator, povatuitorului de ostire si ostasilor celor care sunt in Egipt si in orice loc, bucurie si sanatate si eu sunt sanatos si treburile noastre merg bine.
10. Ostirea noastra cea trimisa in Asia, de care stiti si voi, cu ajutorul zeilor si cu vitejia noastra, foarte buna izbanda a avut; drept aceea am socotit ca nu cu sila armelor, ci cu blandete si cu multa iubire de oameni sa castigam neamurile care locuiesc in Cele-Siria si in Fenicia si bine sa le fac cu bucurie.
11. Si capistilor celor de prin cetati impartindu-le venituri multe, mers-am si la Ierusalim, suindu-ne sa cinstim templul celor necredinciosi, care niciodata nu inceteaza de la nebunie.
12. Iar ei cu cuvantul au primit venirea noastra, insa cu fapta au lucrat vicleneste, caci vrand noi sa intram in templul lor si cu cuviincioase si frumoase daruri sa-l cinstim, ei semetindu-se ca si mai demult, ne-au oprit a intra; iar noi am ramas de buna socotinta noastra.
13. Si ei n-au simtit puterea noastra cu care noi ne aratam catre toti oamenii, calauziti fiind de iubirea fata de oameni, ei gandul lor cel rau care il au pentru noi l-au aratat aievea, ca acei care numai ei singuri se impotrivesc regilor si binefacatorilor lor si nimic ce este adevarat nu vor sa sufere.
14. Si noi, nepotrivindu-ne nebuniei lor si intorcandu-ne cu biruinta in Egipt, am aratat dragoste tuturor neamurilor si am facut ceea ce se cuvenea sa facem.
15. Pentru acestea nimanui din cei care sunt de un neam cu ei n-am tinut vrajmasie si pentru ajutorul ce ne-au dat si pentru cele ce le-am incredintat lor de la inceput si de care ei au avut grija, ca sa le schimbam starea lor de pana acum, am voit cetateniei Alexandrinilor sa-i invrednicim si partasi preotilor celor de-a pururea sa-i facem.
16. Iar ei, impotrivire luand si, cu rautatea cea impreuna cu ei nascuta, lepadand binele si pururea la rau abatandu-se, nu numai ca s-au intors de la cea nepretuita cetatenie, ci inca si de la cei putini dintre ei care se afla spre noi cu bunavointa se intorc si cu cuvantul si cu tacerea pururea marturisesc ura lor, pandind neincetat ca noi, din pricina vietuirii lor ticaloase, sa calcam randuielile date.
17. Pentru aceea si cu semne bine adeverindu-ni-se, ca acestia in tot chipul au gand rau spre noi, si mai inainte socotind, ca nu cumva mai pe urma, tulburare fara de veste facandu-se, pe acesti necredinciosi tainici vanzatori si barbari, sa-i avem vrajmasi,
18. Am poruncit, ca indata ce va sosi la voi scrisoarea aceasta, pe cei insemnati in ea, impreuna cu femeile si cu pruncii, ocarati-i si-i jefuiti si intr-aceeasi zi sa-i trimiteti la noi, de pretutindeni, cu legaturi de fier legati, ca, precum se cuvine celor rai, eu moarte nemiloasa si de ocara sa piara.
19. Ca dupa ce se vor pedepsi toti acestia, am socotit ca de aici inainte lucrurile noastre se vor temeinici intru bunastare si mai buna randuiala.
20. Iar oricine va ascunde pe vre-un Iudeu, ori batran, ori tanar, ori prunc la sanul mamei, cu groaznice chinuri se va chinui eu toata casa.
21. Si cine va spune pe cel care va ascunde, acela va lua averea celui care va cadea sub vina si din argintul domnesc doua mii de drahme si cu slobozenie se va incununa.
22. Iar tot locul unde se va afla ascuns Iudeu, pustiit si ars de foc sa se faca, incat ia toata firea cea pieritoare fara de treaba sa se socoteasca in toata vremea". Asa a fost scrisa cartea.
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 112

Voteaza:

Ptolomeu Filopator porunceste pierzarea a toata suflarea din Iuda. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE