l. Apoi, intorcandu-ne noi, am pornit prin pustie, spre Marea Rosie, cum imi graise Domnul, si am umblat zile multe imprejurul Muntelui Seir.
2. Iar Domnul a zis catre mine: 3. "Ajunge de cand umblati imprejurul acestui munte! Intoarceti-va dar spre miazanoapte!
4. Da porunca poporului si zi: Voi acum veti trece prin hotarele fiilor lui Isav, fratii vostri, care locuiesc in Seir, si acestia se vor teme de voi foarte tare.
S. Dar sa nu incepeti razboiul cu ei, caci nu va voi da din pamantul lor nici o palma de loc, pentru ca Muntele Seir l-am dat in stapanirea lui Isav.
6. Mancare sa va cumparati de la ei cu bani si sa mancati; si apa de baut sa va cumparati de la ei tot cu bani;
7. Ca Domnul Dumnezeul tau, Israele, te-a binecuvantat in tot lucrul mainilor tale si te-a ocrotit in timpul calatoriei tale prin pustiul acesta mare si infricosator. Iata, de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tau este cu tine si n-ai dus lipsa de nimic".
8. Si am trecut pe langa fiii lui Isav, fratii nostri, care locuiau in Seir, pe calea campului, de la Elat si Etion-Gaber, si ne-am abatut si am mers spre pustiul Moabului.
9. Dar Domnul mi-a zis: "Nu intra in dusmanie cu Moab si nu incepe razboi cu el, ca nu-ti voi da in stapanire nimic din pamantul lui, pentru ca Arul l-am dat in stapanire fiilor lui Lot".
10. Inainte au locuit acolo Emimii, popor mare, mult la numar si inalt la statura, ca fiii lui Enac;
11. Si acestia se socoteau printre Refaimi, ca fiii lui Enac; iar Moabitii ii numesc Emimi.
12. Pe Seir insa au trait inainte Horeii; dar fiii lui Isav i-au alungat si i-au pierdut de la fata lor si s-au asezat in locul lor, cum trebuie sa faca si Israel in pamantul sau de mostenire, care i-l va da Domnul.
13. Sculati-va dar si treceti raul Zared. Si am trecut noi raul Zared.
14. De atunci, de cand ne-am dus la Cades-Barnea si pana ce am trecut raul Zared, au trecut treizeci si opt de ani si au pierit din tabara noastra toti cei ce erau atunci buni de razboi, dupa cum li se jurase Domnul;
15. Ca mana Domnului, pana au pierit ei, a fost asupra lor, ca sa-i piarda din tabara.
16. Iar daca au pierit toti cei ce erau atunci buni de razboi din popor,
17. Mi-a grait Domnul si a zis: 18. "Acum tu sa treci pe langa hotarele lui Moab spre Ar,
19. Si sa te apropii repede de Amoniti, dar sa nu intri cu acestia in dusmanie si sa nu incepi razboi cu ei, caci nu-ti voi da in stapanire nimic din pamantul fiilor lui Amon, pentru ca l-am dat in stapanire fiilor lui Lot".
20. Acesta se socotea a fi pamantul Refaimilor, caci Refaimii locuisera inainte intr-insul. Amonitii insa ii numeau Zomzomimi.
21. Poporul acesta fusese mare, mult la numar si inalt la statura, ca fiii lui Enac; dar Domnul ii pierduse de la fata Amonitilor si-i alungasera acestia si se asezasera in locul lor.
22. Astfel a facut Domnul pentru fiii lui Isav care locuiau in Seir, cand a prapadit de la fata lor pe Horei. Si dupa ce ei au fost izgoniti, s-au asezat in locul lor, unde traiesc si astazi.
23. Si pe Hevei, care locuiau prin sate chiar pana la Gaza, i-au pierdut Caftorimii, care se trageau din Caftorim, si s-au asezat in locul lor.
24. Sculati-va si va porniti si treceti raul Arnon, ca iata Eu voi da in mana ta pe Amoreul Sihon, regele Hesbonului si rara lui; incepe a-l cuprinde si du razboi cu el.
25. Din ziua aceasta voi incepe Eu a imprastia inaintea ta frica si groaza peste popoare, sub tot cerul; cei ce vor auzi de tine se vor cutremura si se vor ingrozi de tine.
26. Din pustiul Chedemot am trimis soli la Sihon, regele Hesbonului, cu cuvinte de pace, ca sa spuna:
27. Ingaduie-mi sa trec prin tara ta, ca voi merge pe drum si nu ma voi abate nici la dreapta, nici la stanga;
28. Hrana sa-mi vinzi pe bani si voi manca, si apa de baut sa-mi dai pe bani si voi bea,
29. Cum mi-au facut fiii lui Isav, care locuiesc in Seir, si Moabitii, care locuiesc Arul; numai cu piciorul meu voi merge pana voi trece Iordanul in pamantul pe care Domnul Dumnezeul nostru ni-l da noua.
30. Dar Sihon, regele Hesbonului, n-a voit a ne ingadui sa trecem prin pamantul lui, pentru ca Domnul Dumnezeul tau a indaratnicit duhul lui si inima lui a impietrit-o, ca sa-l dea in mainile tale, cum se vede acum.
31. Atunci mi-a zis Domnul: "Iata, incep sa-ti dau pe Sihon Amoreul, regele Hesbonului, si pamantul lui; incepe a stapani pamantul lui".
32. Iar Sihon, regele Hesbonului, cu tot poporul sau, ne-a iesit inainte sa se lupte la Iahat.
33. Dar Domnul Dumnezeul nostru 1-a dat in mainile noastre si l-am batut pe el si pe fiii lui si tot poporul lui.
34. In vremea aceea am luat toate cetatile lui si am nimicit toate cetatile lui, barbati, femei si copii, si n-am lasat pe nimeni viu.
35. Numai vitele lor si cele jefuite din cetatile cuprinse de noi ni le-am luat.
36. De la Aroer, care se afla pe malul raului Arnon, si de la cetatea cea din vale pana la muntele Galaad, n-a mai fost cetate in care noi sa nu fi putut patrunde: Domnul Dumnezeu a dat tot in mainile noastre.
37. Numai de pamantul Amonitilor nu te-ai apropiat, nici de locurile ce se intind in apropierea raului Iaboc, nici de cetatile ce sunt pe munte, nici de nimic ce nu ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru".
.