Uneltirile lui Aman.

l. Dupa aceea a ridicat regele Artaxerxe pe Aman, fiul lui Hamadata, din tara Agag, si a pus scaunul lui mai presus decat al tuturor capeteniilor pe care le avea.
2. Toti cei ce slujeau regelui, care erau la poarta regelui, se inchinau si se aruncau cu fetele la pamant inaintea lui Aman, caci asa poruncise regele; iar Mardoheu nu se inchina si nu-si pleca fata la pamant.
3.
De aceea cei ce slujeau regelui si care erau la poarta, ziceau lui Mardoheu: "De ce calci tu porunca regelui?"
4. Si cum ei ziceau aceasta in fiecare zi, iar el nu-i asculta, i-au spus lui Aman, ca sa vada de va starui Mardoheu in purtarea sa, caci el le spusese ca este iudeu.
5. Cand a vazut Aman ca Mardoheu nu se inchina si nu-si pleaca fruntea pana la pamant inaintea sa, s-a umplut de manie.
6. Dar i s-a parut prea putin lucru sa puna mana numai pe Mardoheu. Si fiindca i se spusese din ce popor e Mardoheu, Aman si-a pus in gand sa ucida pe toti Iudeii care se aflau in tot regatul lui Artaxerxe, intrucat erau poporul lui Mardoheu.
7. Au facut deci sfat in luna intai, adica in luna Nisan, in anul al doisprezecelea al domniei lui Artaxerxe, si au aruncat Pur, adica sorti, de fata cu Aman, ca sa vada in ce luna si in ce zi sa fie ucis dintr-o data poporul lui Mardoheu, si a cazut sortul pe luna a douasprezecea, adica pe luna lui Adar.
8. In vremea aceasta a spus Aman regelui Artaxerxe: "Este un popor risipit si imprastiat printre popoare, prin toate tarile regatului tau. Legile lui sant deosebite de legile tuturor popoarelor, legilor regelui nu se supun si regele nu se cuvine sa-l lase asa.
9. Daca binevoieste regele, atunci sa se hotarasca in scris sa fie ucisi si eu voi cantari zece mii de talanti de argint si voi da in mana vistiernicilor, ca sa-i verse in vistieria regelui".
10. Atunci si-a scos regele inelul sau din mana sa si l-a dat lui Aman, fiul lui Hamadata, din tara Agag, ca sa intareasca decretul cel impotriva Iudeilor,
11. Zicand lui Aman: "Iti dau tie acest argint si poporul; fa cu el ce vrei!"
12. Atunci au fost chemati scriitorii regelui in a treisprezecea zi a lunii intai, si s-a scris, cum poruncise Aman, catre satrapii regatului si catre capetenia fiecarei din cele o suta douazeci si sapte de tari, de la tarile Indiei si pana la Etiopia, si catre capeteniile fiecarui popor; si s-a scris fiecarei tari cu scrierea ei si fiecarui popor in limba lui si toate s-au scris in numele regelui Artaxerxe si au fost intarite cu inelul lui.
13. Scrisorile s-au trimis prin stafete in toate tarile regelui, ca sa ucida, sa piarda si sa nimiceasca pe toti Iudeii, mic si mare, copii si femei, intr-o singura zi, si anume in a treisprezecea zi a lunii a douasprezecea, adica in luna Adar, iar averile lor sa le jefuiasca. Iata cuprinsul acelei scrisori: "Marele rege Artaxerxe, celor ce carmuiesc de la India pana la Etiopia peste o suta douazeci si sapte de tari si capeteniilor si slujitorilor de sub conducerea lor acestea scrie: Domnind peste multe popoare si stapanind toata lumea, eu, fara sa fiu ingamfat de putere, ci carmuind pururea cu blandete si cu liniste, am voit sa fac viata supusilor pururea netulburata, pazind regatul meu in pace si usor de strabatut pana la hotarele lui, statornicind pacea de toti dorita. Dar cand eu am intrebat pe sfetnici, cum am putea aduce aceasta la indeplinire, atunci Aman, care e vestit la noi prin intelepciune si se bucura neclintit de bunavointa noastra si care a dovedit cea mai deplina credinciosie, pentru care a dobandit cinstea de a sedea in al doilea loc dupa rege, ne-a aratat ca prin toate neamurile lumii s-a amestecat un popor vrajmas, potrivnic legilor tuturor popoarelor, care necontenit nesocoteste poruncile regelui, ca sa nu se poata intemeia carmuirea noastra fara meteahna. Afland deci ca numai singur acest popor se impotriveste pururea oricarui om, ca duce un fel de viata straina de legi si, impotrivindu-se pururea lucrarilor noastre, face cele mai mari nelegiuiri, ca regatul nostru sa nu ajunga a fi bine intocmit, am poruncit cele aratate voua in scrisorile lui Aman, care este pus de noi peste lucruri si ca un al doilea parinte al nostru, ca sa-i starpiti pe toti, cu femei si cu copii, prin sabie cumplita, fara nici o mila si crutare, in treisprezece ale lunii a douasprezecea, adica in luna lui Adar, a acestui an, ca astfel acesti oameni vrajmasi si astazi, ca si in trecut, fiind intr-o singura zi aruncati cu sila in iad, sa nu ne mai impiedice in viitor de a duce viata pasnica si netulburata pana in sfarsit.
14. Cuprinsul acestei porunci sa se dea in fiecare tara, ca lege cu putere pentru toate popoarele, ca ele sa fie gata pentru ziua aceea".
15. Stafetele au zburat repede cu porunca regelui. Porunca s-a facut cunoscuta si in capitala Suza. Regele si Aman sedeau si beau, iar cetatea Suza era in fierbere.
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 146

Voteaza:

Uneltirile lui Aman. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE