A doua calatorie a fratilor lui Iosif in Egipt.

1. Dar intarindu-se foametea pe pamant,
2. Si ispravind de mancat graul ce-l adusesera din Egipt, a zis tatal lor catre ei: "Duceti-va iar de mai cumparati bucate!"
3. Raspunsu-i-a Iuda si a zis: "Omul acela, stapanul tarii, ne-a grait cu juramant si ne-a zis: De nu va veni cu voi fratele vostru cel mai mic, nu veti mai vedea fata mea.
4.
Deci, daca trimiti pe fratele nostru cu noi, ne ducem sa-ti cumparam bucate;
5. Iar de nu trimiti pe fratele nostru cu noi, nu ne ducem, caci omul acela a zis: Nu veti mai vedea fata mea, de nu va veni cu voi fratele vostru!"
6. Zis-a Israel: "De ce mi-ati facut raul acesta, spunand omului aceluia ca mai aveti un frate?"
7. Iar ei au raspuns: "Omul acela a intrebat despre noi si despre neamul nostru, zicand: Mai traieste oare tatal vostru si mai aveti voi vreun frate? Si noi i-am raspuns la aceste intrebari. N-am stiut ca ne va zice: Aduceti pe fratele vostru!"
8. Iuda insa a zis catre Israel, tatal sau: "Trimite baiatul cu mine si sa ne sculam sa mergem, ca sa traim si sa nu murim nici noi, nici tu, nici copiii nostri.
9. Raspund eu de el. Din mana mea sa-l ceri. De nu ti-l voi aduce si de nu ti-l voi infatisa, sa raman vinovat fata de tine in toate zilele vietii mele.
10. De n-am fi zabovit atat, ne-am fi intors acum a doua oara".
11. Zis-a Israel, tatal lor, catre ei: "Daca este asa, iata ce sa faceti: luati in sacii vostri din roadele pamantului acestuia si duceti ca dar omului aceluia: putin balsam si putina miere, tamaie si smirna, migdale si fistic.
12. Luati si alt argint cu voi, iar argintul care v-a fost pus inapoi in sacii vostri intoarceti-l cu mainile voastre; poate ca a fost pus din greseala.
13. Luati si pe fratele vostru si, sculandu-va, mergeti iar la omul acela.
14. Iar Dumnezeul cel Atotputernic sa va dea trecere la omul acela, ca sa va dea si pe celalalt frate al vostru, si pe Veniamin. Cat despre mine, apoi de-mi va fi dat sa raman fara copii, atunci sa raman!"
15. Si au luat ei darurile acestea; luat-au si argint, de doua ori mai mult, si pe Veniamin si, sculandu-se, au plecat in Egipt si s-au infatisat inaintea lui Iosif.
16. Iar Iosif, vazand printre ei si pe Veniamin, fratele sau cel de o mama cu el, a zis catre ispravnicul casei sale: "Baga pe oamenii aceia in casa si junghie din vite si gateste, pentru ca la amiaza oamenii aceia au sa manance la masa cu mine!"
17. A facut deci omul acela cum ii poruncise Iosif: a bagat pe oamenii aceia in casa lui Iosif.
18. Iar oamenii aceia, vazand ca i-au bagat in casa lui Iosif, au zis: "Pentru argintul, care ni s-a inapoiat deunazi in sacii nostri, ne baga inauntru, ca sa se lege de noi si sa ne napastuiasca si sa ne ia robi pe noi si asinii nostri".
19. Atunci apropiindu-se ei de ispravnicul casei lui Iosif, au grait cu dansul, la usa casei, si au zis:
20. "0, domnul nostru! Noi am mai venit o data sa cumparam bucate,
21. Dar s-a intamplat ca, ajungand la popasul de noapte si dezlegand sacii nostri, iata argintul fiecaruia era in sacul lui; si acum tot argintul nostru, dupa greutatea lui, il inapoiem cu mainile noastre;
22. Iar pentru cumparat bucate, acum am adus alt argint, si nu stim cine a pus argintul in sacii nostri".
23. Iar acela le-a zis: "Fiti linistiti si nu va temeti; Dumnezeul vostru s i Dumnezeul tatalui vostru v-a dat comoara in sacii vostri, caci eu am primit tot argintul cuvenit de la voi". Si le-a adus pe Simeon.
24. Apoi omul acela a bagat pe oamenii aceia in casa lui Iosif si le-a dat apa de si-au spalat picioarele; si a dat si nutret pentru asinii lor.
25. Iar ei si-au pregatit darurile pana la amiaza, cand avea sa vina Iosif, caci auzisera ca vor pranzi acolo.
26. Dupa ce a venit Iosif acasa, i-au adus in casa darurile ce aveau cu ei si i s-au inchinat cu fetele pana la pamant.
27. El insa i-a intrebat: "Cum va aflati?" Apoi a zis: "E sanatos batranul vostru tata, de care mi-ati vorbit deunazi? Mai traieste el oare?"
28. Iar ei au zis: "Tatal nostru, robul tau, e sanatos si traieste!" Si Iosif a zis: "Binecuvantat de Dumnezeu este omul acela!" Iar ei s-au plecat si i s-au inchinat.
29. Si ridicandu-si Iosif ochii si vazand pe Veniamin, fratele sau de o mama cu el, a zis: "Acesta-i fratele vostru cel mai mic, pe care mi-aii spus ca-l veti aduce la mine?" Iar ei au raspuns: "Acesta!" Si a zis Iosif catre el: "Dumnezeu sa Se milostiveasca spre tine, fiule!"
30. Dar s-a departat Iosif repede, pentru ca inima sa ardea pentru fratele sau si cauta sa planga. Si intrand in camera sa, ta plans acolo.
31. Apoi, spalandu-si fata, a iesit si stapanindu-se a zis: "Dati mancarea!"
32. Si i s-a dat lui deosebi si lor iarasi deosebi, si Egiptenilor celor ce mancau cu dansii tot deosebi, caci Egiptenii nu puteau sa manance la un loc cu Evreii, pentru ca acestia sunt spurcati pentru Egipteni.
33. Si s-au asezat ei inaintea lui, cel intai-nascut dupa varsta lui si cel mai tanar dupa varsta lui, si se mirau intre ei oamenii acestia.
34. Apoi el a dat fiecaruia portii de dinaintea lui, iar partea lui Veniamin era de cinci ori mai mare decat a celorlalti. Si au baut si s-au veselit cu el.
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 107

Voteaza:

A doua calatorie a fratilor lui Iosif in Egipt. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE