Orbirea poporului si pedeapsa lui.

1. "In vremea aceea, zice Domnul, oasele regilor lui Iuda si oasele capeteniilor lui, oasele preotilor si proorocilor si oasele locuitorilor Ierusalimului vor fi aruncate din mormintele lor,
2. Si vor fi aruncate inaintea soarelui si a lunii si inaintea intregii ostiri ceresti, pe care ei le-au iubit si carora au slujit si pe urma carora au umblat, pe care le-au cautat si carora s-au inchinat. Nimeni nu le va aduna, nici le va ingropa, ci vor zacea ca gunoiul pe pamant.
3.
Si toti ceilalti care vor ramane din acest neam rau vor dori moartea in locul vietii, in toate locurile, pe unde ii voi izgoni, zice Domnul.
4. Sa le mai spui de asemenea: Asa zice Domnul: Oare cei ce cad nu se mai scoala, si cei ce ratacesc drumul nu se mai intorc?
5. De ce dar poporul acesta, Ierusalime, staruie in ratacire? De ce tine tare la minciuna si nu vrea sa se intoarca?
6. Privit-am si am ascultat, si iata-i nu spun adevarul, nu se caiesc de necredinta lor si nimeni nu zice: "Vai, ce am facut?" Fiecare se intoarce la calea sa, ca un cal ce se arunca in batalie.
7. Pana si barza isi stie vremea sa hotarata sub cer; si turturica si randunica si cocorul iau aminte la timpul cand trebuie sa vina;
8. Iar poporul Meu nu cunoaste hotararea Domnului. Cum puteti voi sa ziceti: "Suntem intelepti si avem legea Domnului?" Caci iata, pana cea mincinoasa a carturarilor a prefacut-o in minciuna.
9. S-au facut de ocara inteleptii, au turbat si s-au prins in curse; iata, au lepadat cuvantul Domnului si atunci unde este intelepciunea lor?
10. De aceea, pe femeile lor le voi da altora si ogoarele lor le voi trece altor stapanitori, pentru ca ei cu totii, de la mic pana la mare, se dedau la jaf, si de la prooroc pana la preot, toti insala,
11. Si leaga rana fiicei poporului Meu cu nepasare, zicand: "Pace, pace!" si pace nu este.
12. Se rusineaza ei, oare, cand fac ticalosii? Nu se rusineaza deloc, nici nu rosesc. De aceea vor cadea printre cei ce cad si se vor prabusi cand ii voi pedepsi, zice Domnul.
13. Ii voi culege cu totul, zice Domnul, si nu va ramane nici o bobita pe vita si nici o smochina in smochin, si va cadea si frunza si, ceea ce le-am dat Eu, se va duce de la ei".
14. De ce sedem noi oare? Adunati-va si haideti in cetatile cele intarite, ca sa pierim acolo; ca Domnul Dumnezeul nostru ne-a hotarat la pieire si ne da sa bem apa cu fiere, pentru ca am gresit inaintea Domnului.
15. Asteptam pace si iata nu este nici un bine; asteptam timpul vindecarii, si iata groaza.
16. De la Dan se aude ropotul cailor si de nechezatul puternic al armasarilor se cutremura tot pamantul; iata vin si vor pustii pamantul si tot ce este pe el, cetatea si locuitorii ei.
17. "Caci iata voi trimite asupra voastra serpi si scorpii, impotriva carora nu este descantec, si va vor musca, zice Domnul.
18. Cand Ma voi mangaia Eu de scarba Mea? Mi s-a amarat inima in Mine.
19. Iata, aud plansul fiicei poporului Meu din tara departata, zicand: "Oare nu mai este Domnul in Sion? Oare acesta nu mai are asupra sa pe regele sau?" - "De ce M-au impins ei oare la manie cu idolii lor cei straini si de nimic?" - zice Domnul.
20. Secerisul a trecut, vara este pe sfarsite si noi tot nu suntem izbaviti:
21. De durerea fiicei poporului meu sunt indurerat, umblu posomorat si groaza m-a cuprins.
22. Au doara nu mai este balsam in Galaad? Au doara nu mai este acolo doctor? De ce dar nu se vindeca fiica poporului Meu?
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 112

Voteaza:

Orbirea poporului si pedeapsa lui. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE