1. Plecand apoi din Elim, a venit toata obstea fiilor lui Israel în pustia Sin, care este între Elim si între Sinai, în ziua a cincisprezecea a lunii a doua, dupa iesirea din Egipt.
2. În pustia aceasta toata obstea fiilor lui Israel a cartit împotriva lui Moise si Aaron.
3. Si au zis catre ei fiii lui Israel: "Mai bine muream batuti de Domnul în pamantul Egiptului, cand sedeam împrejurul caldarilor cu carne si mancam paine de ne saturam! Dar voi ne-ati adus în pustia aceasta, ca toata obstea aceasta sa moara de foame".
4. Domnul însa a zis catre Moise: "Iata Eu le voi ploua paine din cer. Sa iasa dar poporul si sa adune în fiecare zi cat trebuie pentru o zi, ca sa-l încerc daca va umbla sau nu dupa legea Mea.
5. Iar în ziua a sasea sa adune de doua ori mai mult decat adunau în celelalte zile, pentru o zi".
6. Atunci au zis Moise si Aaron catre toata adunarea fiilor lui Israel: "Diseara veti cunoaste ca Domnul v-a scos din pamantul Egiptului.
7. Si dimineata veti vedea slava Domnului, ca El a auzit cartirea voastra împotriva lui Dumnezeu; iar noi ce suntem de cartiti împotriva noastra?"
8. Si a mai zis Moise: "Cand Domnul va va da diseara carne sa mancati si dimineata paine sa va saturati, din aceea veri afla ca a auzit Domnul cartirea ce ati ridicat asupra Lui. Caci noi ce suntem? Cartirea voastra nu este împotriva noastra, ci împotriva lui Dumnezeu".
9. Apoi a zis Moise catre Aaron: "Spune la toata adunarea fiilor lui Israel: Apropiati-va înaintea lui Dumnezeu, ca a auzit cartirea voastra!"
10. Iar cand vorbea Aaron catre toata adunarea fiilor lui Israel, au cautat ei spre pustie si iata slava Domnului s-a aratat în nor.
11. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
12. "Am auzit cartirea fiilor lui Israel. Spune-le dar: Diseara carne veti manca, iar dimineata va veti satura de paine si veti cunoaste ca Eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru".
13. Iar, daca s-a facut seara, au venit prepelite si au acoperit tabara, iar dimineata, dupa ce s-a luat roua dimprejurul taberei,
14. Iata, se afla pe fata pustiei ceva marunt, ca niste graunte, si albicios, ca grindina pe pamant.
15. Si vazand fiii lui Israel, au zis unii catre altii: "Ce e asta?" Ca nu stiau ce e. Iar Moise le-a zis: "Aceasta e painea pe care v-o da Dumnezeu sa o mancati.
16. Iata ce a poruncit Domnul: Adunati fiecare cat sa va ajunga de mancat; cate un omer de om, dupa numarul sufletelor voastre; fiecare cati are în cort, atatea omere sa adune!"
17. Si au facut asa fiii lui Israel; au adunat unii mai mult, altii mai putin;
18. Dar masurand cu omerul, nici celui ce adunase mult n-a prisosit, nici celui ce adunase putin n-a lipsit, ci fiecare, cat era deajuns la cei ce erau cu sine, atat a adunat.
19. Zis-a iarasi Moise catre ei: "Nimeni sa nu lase din aceasta pe a doua zi".
20. Dar ei n-au ascultat pe Moise, ci unii au lasat din aceasta pe a doua zi; dar a facut viermi si s-a stricat. Si s-a maniat pe ei Moise.
21. Fiecare aduna mana dimineata cat îi trebuia pentru mancat în ziua aceea, caci, daca se înfierbanta soarele, ceea ce ramanea se topea.
22. Iar în ziua a sasea adunara de doua ori mai multa: cate doua omere de fiecare. Si au venit toate capeteniile adunarii sa-l înstiinteze pe Moise.
23. Iar Moise le-a zis: "Iata ce a zis Domnul: Maine e odihna, odihna cea sfanta în cinstea Domnului; ce trebuie copt coaceti, ce trebuie fiert, fierbeti astazi, si ce va ramane, pastrati pe a doua zi!"
24. Si au lasat din acestea pana dimineata, dupa cum le poruncise Moise, si nu s-au stricat nici n-au facut viermi.
25. Apoi a zis Moise: "Mancati aceasta astazi, ca astazi este odihna în cinstea Domnului si nu veti gasi de aceasta astazi pe camp.
26. Sase zile sa adunati, iar ziua a saptea este zi de odihna si nu veti afla din ea în aceasta zi".
27. Dar unii din popor au iesit sa adune si în ziua a saptea si n-au gasit.
28. Atunci Domnul a zis catre Moise: "Pana cand nu veti voi sa ascultati de poruncile Mele si de învataturile Mele?
29. Vedeti ca Domnul v-a dat ziua aceasta de odihna si de aceea va da El în ziua a sasea si paine pentru doua zile; ramaneti fiecare în casele voastre si nimeni sa nu iasa de la locul sau în ziua a saptea".
30. Si s-a odihnit poporul în ziua a saptea.
31. Casa lui Israel i-a pus numele mana si aceasta era alba, ca samanta de coriandru, iar la gust ca turta cu miere.
32. Dupa aceea Moise a zis: "Iata ce porunceste Domnul: Umpleti cu mana un omer, ca sa se pastreze în viitor urmasilor vostri, ca sa vada painea cu care v-am hranit Eu în pustie, dupa ce v-am scos din tara Egiptului".
33. Iar catre Aaron a zis Moise: "Ia un vas de aur si toarna în el un omer plin cu mana si pune-l înaintea Domnului, ca sa se pastreze în viitor pentru urmasii vostri!"
34. Si l-a pus Aaron înaintea chivotului marturiei, ca sa se pastreze, cum poruncise Domnul lui Moise.
35. Iar fiii lui Israel au mancat mana patruzeci de ani, pana ce au ajuns în tara locuita; pana ce au ajuns în hotarele pamantului Canaan au mancat mana.
36. Iar omerul este a zecea parte dintr-o efa.
.