Schitul Lacu

Prezenta romaneasca a fost intotdeauna numeroasa in Sfantul Munte Athos unde convietuiesc de veacuri monahi din toate tarile ortodoxe. Astfel, pe langa numeroase danii romanesti facute pentru Muntele Athos, a existat intotdeauna aici si un mare numar de calugari romani, care au avut propriile lor chilii si schituri, unde slubele sfinte s-au savarsit intotdeauna in limba romana si unde acestia s-au rugat fierbinte pentru tara si poporul lor.

Una din cele mai vechi vetre monastice romanesti din Sfantul Munte este Schitul Lacu. Numele nu provine de la vreun lac din imprejurimi, ci de la termenul grec lako, care inseamna groapa. Schitul este situat in partea de nord-est a pensinsulei Sfantului Munte, la aproximativ patru ore de mers pe jos, de la Manastirea "Sfantul Pavel" de care apartine. Prima consemnare a Schitului romanesc Lacu dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea. A fost infiintat de cativa calugari de la Neamt, Caldarusani, Cernica si din manastirile basarabene.

In anul 1754 vietuiau aici 30 de calugari, pentru care, in anul 1760, ieromonahul Daniil de la Manastirea Neamt, din Romania, contruieste pentru ei o biserica de lemn in cinstea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. Aceasta se va rezidi din temelii intre anii 1900-1904, slujindu-se aici pana in ziua de azi Sfanta Liturghie, in limba romana, in toate duminicile si sarbatorile de peste an.

Lacu este un schit de tip lavra (anahoretic), adica format din mai multe "chilii", imprastiate pe arie de vreo doi kilometri patrati. In Sfantul Munte o chilie reprezinta o casa cu paraclis (capela / bisericuta) in care cativa monahi locuiesc sub indrumarea unui duhovnic, cuprinzand si camerele de oaspeti, sala de mese si alte dependinte. Fiecare astfel de chilie are viata ei independenta de a celorlalte in timpul saptamanii, dar toti monahii din schit se aduna duminica si in sarbatori in biserica centrala (gr. katholikon) pentru rugaciunea in comun si Sfanta Liturghie.

La inceputul secolului XX exista in jurul bisericii un complex de chilii si colibe, 24 la numar, in care vietuiau peste 120 de monahi ce se smereau zi de zi si noapte de noapte prin munca, post si rugaciune.

In prezent la schitul Lacu exista 13 chilii si aici se nevoiesc prin munca, post si rugaciune aproximativ 40 de calugari si frati. Chiliile sunt: Chilia "Buna Vestire", Chilia "Acoperamantul Maicii Domnului", Chilia "Adormirea Maicii Domnului", Chilia "Intrarii in Biserica a Maicii Domnului", Chilia "Izvorul Tamaduirii", Chilia "Nasterea Maicii Domnului", Chilia "Sfantului Ierarh Nicolae", Chilia "Sfantului Artemie ", Chilia "Sfantului Prooroc Ilie", Chilia "Sfantului Antonie cel Mare", Chilia "Inaltarea Domnului", Chilia "Tuturor Sfintilor Athoniti".

Chilia "Buna Vestire"

Staret si duhovnic al chiliei "Buna Vestire" este parintele Stefan Nutescu, cu metania la Sihastria, care a adunat in jurul sau mai multi calugari ravnitori. In aceasta obste se nevoieste si ucenicul de altadata al parintelui Cleopa, ieromonahul David Galbeaza.

 

In aceasta chilie se tine randuiala Sfantului Munte Athos, cu slujbe de noapte, iar in timpul zilei ascultarile calugarilor sunt la facut tamaie, croitorie de vesminte si haine calugaresti, lumanari, munca la gradina, traducere din limba greaca in romaneste.

Rugatori, iubitori ai Liturghiei, ai cantarilor psaltice, ai rucodeliilor traditionale calugaresti, parintii de la chilia Buna Vestire fac misiune si sunt primitori ai pelerinilor care ajung la schit. La chilia Buna Vestire se lucreaza si la traduceri, la scrierea cartilor de zidire sufleteasca, la pastrarea vechilor istorii ale asezamintelor romanesti din Gradina Maicii Domnului.

---