Manastirea Crna Reka

Manastirea Crna Reka Mareste imaginea.


Manastirea Crna Reka

Manastirea Crna Reka este o veche sihastrie din Serbia. Ascunsa in partea sudica a muntilor Serbiei, in defileul Raului Negru - Crna Reka -, manastirea este inconjurata de stanci abrupte si de o vegetatie densa.

 

Manastirea este situata in zona Ibarski Kolasin, in apropiere de localitatea Ribarici, pe muntele stancos Mokra Gora. Aflata la sud de Novi Pazar, manastirea este asezata la o foarte mica distanta de granita dintre Serbia si Muntenegru - limita sudica a regiunii Kosmet.

Crna Reka este unul dintre cele mai bine pastrate ansambluri monahale originale din Serbia. Manastirea este renumita pentru Biserica din pestera a Sfantului Arhanghel Mihail, pentru minunatele ei fresce de la sfarsitul secolului al XVI-lea si pentru moastele Sfantului Petru de Korisha.

In pofida arhitecturii monumentale si semnificatiei riligioase, Manastirea Crna Reka a fost mult timp ascunsa de ochii pelerinilor, aceasta fiind cu adevarat o sihastrie tainica. Astazi, dupa mai bine de 700 de ani de tacere, odata cu construirea podului peste Raul Ribaric si reabilitarea drumului din apropiere, manastirea, unica bijuterie a culturii medievale sarbe, a devenit un adevarat loc de pelerinaj.

Manastirea Crna Reka - scurt istoric

Manastirea Crna Reka dateaza inca din secolul al XIII-lea, cand o mica bisericuta a fost zidita intr-una din pesterile sapate de natura in defileul raului, si inchinata Sfantului Arhanghel Mihail. Biserica din neobisnuita pestera, asemanatoare unui cuib de randunica, a fost costruita, dupa legenda, de catre ucenicii Sfantului Ioanichie de Devic, in secolul al XIV-lea, probabil imediat dupa lupta din Kosovo.

In scurt timp, calugarii eremiti s-au strans in jurul sihastriei Sfantului Mihail, unde au inceput sa-si zideasca chiliile si cele necesare traiului. Dupa asezarea in aceste locuri, pentru a putea intra mai usor in biserica, monahii au ridicat si un pod peste albia uscata a Raului Negru.

Printr-o mare binecuvantare a lui Dumnezeu, apele repezi ale raului dispar sub pamant, chiar in fata manastirii, reiesind la suprafata cateva sute de metri mai la vale. Astfel, Bunul Dumnezeu a oferit manastirii linistea necesara, care ar fi fost tulburata de apele involburate ale raului.

          

Primul eremit cunoscut cu numele din aceasta manastire este Sfantul Ioanichie. Dupa plecarea acestuia in regiunea Devic, pentru o viata mai ascunsa, se crede ca o parte din ucenicii acestuia au ramas in obstea Manastirii Crna Reka.

Cu toate ca nu exista marturii scrise din aceasta perioada, pana prin secolul al XVII-lea, o legenda locala spune ca oamenii din vecinatate si calugarii se ascundeau in acest loc in timpul prigoanelor si persecutiilor turcesti.

De pe la sfarsitul secolului al XVII-lea avem o marturie a ieromonahului Maxim. Conform acesteia, parintele a ajutat la o insemnata renastere duhovniceasca si materiala a manastirii. Parintele Maxim a deschis si prima scoala pentru preoti si calugari.

Tot in aceasta perioada functiona si un scriptorium, unde multe carti vechi erau rescrise sau traduse. Turcii, ostili unor asemenea manifestari culturale si duhovnicesti, l-au ajungat pe parintele Maxim din manastire.

Urmatorul staret cunoscut cu numele este Sofronie, care a trait in manastire pe la inceputul secolului al XVIII-lea. Acesta a adunat in jurul sau o noua obste de tineri monahi si a refacut o parte din cladirile manastirii, afectate de trecerea vremii.

Urmatoarea informatie despre Manastirea Crna Reka, de pe la mijlocul secolului al XI-lea, spune ca in manastire nu mai vietuia nici un calugar, ci doar un parintele de mir, Stefan, cu familia sa.

Succesorul acestuia a construit conacul de pe partea cealalta a raului, unde, in anul 1898, a deschis o scoala laica. In acea vreme, biserica manastirii era folosita pe post de biserica parohiala pentru satele vecine.

Abia in anul 1933 monahii au revenit in Manastirea Crna Reka. Inainte de inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in manastire vietuiau calugarii Damaschin si Atanasie. Odata cu inceputul razboiului, militarii musulmani i-au persecutat pe calugari, manastirea ramanand din nou pustie.

          

La scurt timp dupa terminarea razboiului, in manastire soseste staretul Dositei, care reuseste sa reorganizeze viata monastica din mai multe manastiri din sudul Serbiei. Succesorii acestuia au fost staretii Miron si Sava, care au dus o viata de pustnici.

Manastirea Crna Reka a fost pustie pentru o perioada mai mare de timp. Abia in anii 1978-1979, parintele Artemie a venit pe aceste meleaguri pentru a reinvia viata monahala din pestera Sfantului Mihail. Nu dupa mult timp de la venirea acestuia, manastirea avea sa fie din nou locuita. Parintele Artemie a a adunat in jurul sau o noua obste de nevoitori.

          

Dupa alegerea lui ca episcop, in anul 1991, Parintele Artemie a luat cu sine o mana de calugari de la Crna Reka pentru a reinnoi si alte manastiri din Dioceza de Raska si Prizren. Parintele s-a dovedit a fi un vrednic urmator al marilor sfinti sarbi, dornic de a reinvia monahismul, acolo unde acesta se stinsese datorita vitregiilor vremii.

Urmatorul staret al manastirii a fost parintele Nicolae, care a continuat cu o deosebita ravna lucrarea duhovniceasca a parintelui sau, Artemie. Astazi, Manastirea Crna Reka este vietuita de o obste de aproximativ 18-20 de calugari nevoitori cu rugaciunea, cu pictarea icoanelor si cu sculptura in lemn.

Manastirea Crna Reka este renumita ca loc unde minunile au loc zilnic. Tot datorita unei lucrari minunate a si fost restaurata manastirea. Cand delegatii Institutului Cultural al Monumentelor din Kraljevo au venit sa viziteze manastirea, au fost de acord cu faptul ca Manastirea Crna Reka este un obiectiv deosebit de important, insa fondurile alocate nu sunt de ajuns decat pentru repararea Manastirilor Studenica si Sopocani.

In chiar secunda in care arhitectul Veljko a dat sentinta, o bucata de tavan grea de peste 50 de kilograme a cazut pe masa din fata acestuia. In afara unor cesti sparte, nimeni nu a patit nimic. Toti au vazut in aceasta un semn, prin urmare, Manastirea Crna Reka a fost pusa imediat pe lista de prioritati a Institutului. Manastirea este astazi reparata si restaurata.

Manastirea Crna Reka - vatra monahala a sfintilor sarbi

Cea mai mare binecuvantare a Manastirii Crna Reka o constituie Sfintele Moaste ale Sfantului Petru de Korisha, un renumit sfant ascet sarb al secolului al XIII-lea. Astazi, numerosi pelerini vin la manastire pentru a lua binecuvantare si a cinsti cu evlavie pe acest mare sfant si facator de minuni.

Pe la inceputul secolului al XV-lea, manastirea a gazduit un alt mare sfant al Serbiei, pe Sfantul isihast Ioanichie. Eremitul Ioanichie, numit mai tarziu Sfantul Ioanichie de Devi, este si primul ascet cunoscut cu numele care a locuit prin aceste locuri ascunse.

Probabil tot el - Sfantul Ioanichie - este cel care a zidit si primele chilii ale manastirii. Putin mai tarziu, pentru nevoile obstii de parinti nevoitori, Ioanichie a zidit o bisericuta, noi chilii si o brutarie.

Acesta a trait in Manastirea Crna Reka spre sfarsitul secolului al XIV-lea, perioada in care multi tineri s-au adunat in jurul sau. Acest sfant isihast, dupa trecerea pe aici, impreuna cu credinciosii sai ucenici, s-a mutat in regiunea de astazi a Manastirii Devic - Kosovo.

Cand Sfantul Ioanichie a devenit foarte cunoscut, in randul credinciosilor, pentru viata sa imbunatatita, acesta a fugit in alt loc mai linistit din actualul Kosovo. Aici el a zidit o noua manastire si tot aici a adormit in Domnul.

Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, Sfintele Moaste ale Sfantului Stefan cel Intai-incoronat au fost aduse aici din mult-amenintata Manastire Studenica. Moastele au fost asezate si pastrate cu mare evlavie in biserica din pestera pentru mai bine de 10 ani.

In apropierea Manastirii Crna Reka se afla un mormant relativ nou - aici se afla asezate ramasitele Sfantului Martir Hariton. Acesta, venind dinspre manastire, a fost omorat in apropiere de Prizren, la data de 15 iunie 1999. Trupul acestuia, decapitat si masacrat a fost gasit dupa mai bine de un an si ingropat langa Crna Reka. Putem spune ca timpul martirilor nu a disparut nici o clipa.

Manastirea Crna Reka - arhitectura unica

Manastirea este un ansamblu arhitectural impartit pe patru niveluri, structura fiind zidita pe baza de lemn. La cel de-al doilea nivel se ajunge cel mai usor, peste podul de lemn construit peste albia raului Crna Reka.

Chiliile monahilor se afla la primul si la cel de-al doilea etaj, la cel de-al patrulea etaj aflandu-se o spatioasa bucatarie. Bucataria nu mai este in uz, de cealalta parte a raului aflandu-se o mare cladire folosita in acest scop; cladirea, zidita in anul 1898, a fost prima scoala primara a copiilor sarbi din Ibarski Kolasin.

Biserica Sfantului Arhanghel Mihail, cu o singura si mica nava, se afla la nivelul al treilea. Biserica manastirii a fost pictata de catre renumitul zugrav Longin, pe la inceputul secolului al XVII-lea. Ultimele lucrari de restaurare si reparare a picturii au avut loc in anul 1996.

Calugarul Longhin, din obstea Patriarhatului de Pec, este unul dintre cei mai educati si talentati pictori de dupa restaurarea Patriarhatului Serbiei, in anul 1557. Acesta era poet si mare artist de icoane si pictura in fresca.

Longhin a fost unul dintre cei mai iubiti pictori ai Serbiei, el bucurandu-se de un deosebit respect din partea staretilor marilor manastiri sarbesti. Mai toate lucrarile sale dateaza din perioada anilor 1563-1597.

          

Lucrarile sale cele mai deosebite se afla in Manastirea Decani si in Manastirea Piva, in Bisericile Velika Hoca (Kosovo) si Sfantul Nicolae din Bijelo Polje (Muntenegru), cat si in Bosnia centrala, unde a pictat o serie de fresce si icoane pentru Manastirea Lomnica.

In interiorul pesterii se afla si Izvorul Sfantului Arhanghel Mihail, ce izvoraste apa sfintita; apa se strange intr-un mic bazin sapat in piatra, de unde este luata de credinciosi ca binecuvantare.

Manastirea Crna Reka - viata monahala de zi cu zi

Cu o obste de calugari, manastirea adaposteste in jur de 20 de calugari. Viata de zi cu zi, in Manastirea Crna Reka, este organizata dupa tipiconul cenobitic al Sfantului Munte Athos. Din moment ce manastirea se afla departe de lumea galagioasa si grabite, calugarii de aici se pot ocupa in liniste cu rugaciunea neincetata si cu meditatia.

Neincetat, trei calugari se afla in rugaciune neintrerupta in pesterile sapate la mare inaltime, pe Muntele de deasupra manastirii - Mokra Gora. Cele trei chilii sunt inchinate Sfantului Apostol si Evanghelist Luca, Sfantului Proococ Ilie Tesviteanul si Sfantului Siluan Athonitul.

In manastire se afla si o micuta capela ce tine tipiconul Manastirii Studenica. Obstea ingrijeste si o bogata biblioteca. In manastire slujbele, si mai ales Sfanta Liturghie, se savarsesc zilnic.

Pe aceeaşi temă

27 Iunie 2012

Vizualizari: 7393

Voteaza:

Manastirea Crna Reka 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE