Manastirea Lepavina


Manastirea Lepavina

Manastirea Lepavina, conform istoricilor care s-au ocupat cu studierea antiului oras Lepavina, s-a intemeiat in jurul anului 1550, la scurt timp dupa ce prima comunitate de sarbi s-a stabilit pe aceste meleaguri.

Se crede ca intemeietorul acesteia este Jefrem Vukobratovic, un calugar al manastirii athonite Hilandar, originar din Herzegovina, care a venit in aceste locuri in dorinta de a gasi un loc ferit de pericolul invaziilor turcesti.

Manastirea Lepavina

Auzind de monahul athonit, alti doi calugari din Bosnia au venit si s-au asezat langa acesta. Acestia, vazand ca pamanturile sunt foarte roditoare si locul este ferit de pericole, au anuntat si pe alti oameni din Bosnia sa vina acolo.

Astfel, in scurt timp, intreaga vale s-a umplut de noi locuitori. Acesta este momentul in care s-a simtit nevoia ridicarii unei manastiri in aceasta vale, avand in vedere satisfacerea nevoilor religioase ale celor stabiliti definitiv aici.

 Manastirea Lepavina          Manastirea Lepavina

Afland despre ridicarea unei manastiri, turcii din Stupcanica, Pakrac si Bijela, condusi de catre Zarep-Aga Alija, au atacat manastirea in luna august a anului 1557, arzand-o pana la temelii si omorand patru calugari. Alti doi calugari au fost luati sclavi.

In orice caz, ideea de a avea o manastire pe post de centru spiritual pentru noii locuitori sarbi nu a fost abandonata. Astfel, in anul 1598, protosinghelul Grigorije de Hilandar, insotit de alti doi frati calugari din Manastirea Milesevo a ajuns in acest loc si a inceput sa reconstruiasca manastirea daramata de turci. Lucrarile au fost realizate cu osteneala locuitorilor, care au muncit alaturi de calugari.

Manastirea Lepavina

Datorita timpurilor incerte si veniturilor modeste, procesul de ridicare a manastirii a fost unul destul de lent. Conditiile necesare ridicarii manastirii au fost puse la punct abia in anul 1630, cand sarbii au devenit un factor important in apararea pamanturilor austriace. Astfel, sarbii au obtinut ceva privilegii pana la sosirea arhimandritului Visarion, in anul 1635.

Sarbii au inceput ridicarea masiva a Manastirii Lepavina in anul 1636, supraveghetorul si indrumatorul lucrarilor fiind arhimandritul Visarion. Aceasta manastire, in pofida tuturor greutatilor pe care le-a intampinat, a fost terminata in anul 1642.

 Manastirea Lepavina           Manastirea Lepavina

In septembrie 1642, baronul Ivan Galer confirma drepturile manastirii asupra teritoriilor pe care locuitorii satelor Branjska si Sesvecani le-au donat acesteia. Aprobarea acestei decizii a fost confirmata si de catre baronii si conducatorii urmatori: baronul Sigmund Ajbeslavd, contele Gvozden si Djordje Dobrojevic, Blaz Pejasinovic si contele Radovan (5 februarie 1644), baronul Honoree Trautsmandorf (10 iulie 1644) si Djordje Ljudevit Svarcernberg (23 noiembrie 1644).

Datorita acestor pamanturi si drepturi recunoscute de catre conducerea vremii, manastirea putea sa se dezvolte in liniste si sa se ocupe de viata ei duhovniceasca. Prin urmare, viata religioasa, patriotica si cultural-istorica a acesteia a inceput sa infloreasca cu toata puterea.

Manastirea Lepavina

Istoria Manastirii Lepavina este legata inseparabil de istoria poporului sarb. Din momentul ridicarii manastirii - inca din timpul lucrarilor la aceasta - si pana in vremuri tarzii, aceasta a fost supusa unor incercari severe permanente de convertire la catolicism sau uniatism. Aceasta insistenta urmarea si supunerea sarbilor krainieni.

Manastirea Lepavina

Manastirea a avut mult de suferit, caci aparandu-si credinta si drepturile poporului, calugarii din Lepavina au fost intotdeauna de partea poporului, luptand si suferind impreuna cu acestia.

In anul 1666, au luat parte la o miscare de rezistenta si aparare a locului. In anul 1672, impreuna cu alti calugari de la Gomir (in total 14 monahi, din care nu a scapat nici unul), au fost prinsi, inlantuiti si exilati in Malta pe viata. La data de 26/13 noiembrie 1735, staretul Kodrat a fost impuscat mortal pe treptele bisericii manastirii.

Manastirea Lepavina

Patriarhul Arsenie III Carnojevic si-a petrecut o parte din timp la Manastirea Lepavina, pana la sfarsitul anului 1692 si inceputul anului 1693 - in acea vreme fiind unul dintre marile centre religioase ale sarbilor din Varazdin.

Patriarhul, impreuna cu unii credinciosi, alaturi de preotii manastirii, a facut vizite la domiciliu contilor krainineni din zona. Vizita patriarhului a imbunatatit astfel reputatia manastirii, existenta deja la acea vreme.

Manastirea Lepavina

In momentul in care sarbii din Varazdin au facut cerinta in vederea hirotonirii unui episcop propriu, in anul 1734, separat de episcopul uniat, Manastirea Lepavina a fost aleasa ca resedinta episcopala.

Datorita asezarii sale geografice - la marginea Episcopatului sarb si a satelor sarbe - s-a hotarat ca sediul episcopal sa fie mutat la Severin, care se afla mai in centrul zonei. Totusi, datorita importantei mari a manastirii Lepavina, noua episcopie a fost numite "Lepavina-Severin". Primul episcop de Lepavina-Severin, Simeon Filipovic, care a murit in inchisoarea investigativa Koprivnica, a fost inmormantat la manastirea Lepavina.

Manastirea Lepavina

Manastirea pe care o vedem astazi dateaza de pe la jumatatea secolului al XVIII-lea. Initiatorul lucrarilor este un fost protopop, Nikola Popovic, cunoscut pentru ridicarea unei mari si frumoase biserici Pisanica.

La cea vreme fiind arhimandritul Manastirii Lepavina, monahul Nikofor a fost insarcinat cu supravegherea lucrarilor. Noua biserica a manastirii a fost sfintita de catre episcopul Arsenie de Kostajnica-Zrinopolje, la data de 25 martie 1753. Biserica prezinta caracteristici ale stilului baroc in exterior, insa in interior aceasta ramane foarte fidela stilului sarb-bizantin vechi. Mai tarziu, aceasta are sa fie renovata si din nou decorata.

Manastirea Lepavina

Legata inseparabil de Manastirea Lepavina este icoana Sfintei Fecioare Maria de la Lepavina. Aceasta icoana dateaza de pe la inceputul secolului al XVI-lea, fiind opera unui autor necunoscut. Icoana este renumita ca facatoare de minuni.

Manastirea capata o si mai mare valoare artistica in anul 1775, cand Jovan Catirevic-Grabovac, cunoscut ca fiind unul dintre cei mai buni pictori sarbi de stil baroc, a realizat aici iconostasul. Lucrarea a fost finantata in mare parte de catre ieldmarshallieutenant Mihail Mikasinovic, alaturi de alti cativa sponsori.

In amintirea lui, emblema sa este sculptata sub icoana Sfantului Ioan, alaturi de inscriptia "Mihal Mikasinovic Mr. Fieldm. Lieut". Acest iconostas este unul dintre cele mai bune ale autorului.

Manastirea Lepavina

Din pacate, iconostasul a fost dintrus in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial. Din acesta s-au mai pastrat intregi decat 3 icoane, dintre care doua sunt grav avariate. Acestea ne ajuta sa ne facem o idee despre oridinalul inonostas. Manastirea mai pastreaza si alte icoane vechi; astfel, icoana Sfantului Simeon Nemanja, a Sfantului Sava si cea a Adormirii Maicii Domnului, lucrate in incinta manastirii Lepavina, sunt pastrate inca din anul 1647.

Una dintre cele mai mari incercari prin care a trebuit sa treaca manastirea Lepavina a fost perioada celui De-al Doilea Razboi Mondial. La scurt timp dupa ocuparea zonei, monahii din manastire au fost in intregime arestati si trimisi in centrul de concentrare. Protodiaconul Joakim Babic a fost omorat, iar ceilalti calugari trimisi in Serbia.

Manastirea Lepavina

La data de 27 octombrie 1943, germanii au ordonat bombardarea manastirii Lepavina. Cladirile manastirii au fost daramate aproape in intregime, biserica si conacul fiind si ele grav avariate. Iconostasul si mobilierul au fost demolate si arse. Doar o aripa a bibliotecii manastirii a ramas neatinsa - aceasta fiind localizata in conacul ce a supravietuit.

Datorita lui Jovan Pavlovic, care a ajuns in eparhia Zagreb-Ljubljana, in anul 1978, manastirea Lepavina a inceput sa isi revina din ruina in care ajunsese si din care nu se mai putea ridica. Acesta a investit tot timpul si finantele de care a dispus pentru a revitaliza manastirea Lepavina si a o readuce la viata ei religioasa anterioara.

Manastirea Lepavina

Legaturile manastirii Lepavina cu manastirea athonita Hilandar au fost reluate in anul 1984, odata cu sosirea parintelui Gavrilo Vuckovic de la Hilandar. Cu toate acestea, lucrarile nu au fost usoare, uneori devenit chiar mai grele pentru mitropolitul Jovan.

Consiliul Mondial al Bisericilor, Asociatia Evanghelista tanara din Wurttenberg si Biserica Evanghelista din Stuttgardt, conduse de catre maica Ursula au ridicat si ele dorinta de a ajuta la ridicarea manastirii Lepavina. In orice caz, razboiul ce s-a starnit in anul 1991 a facut imposibila continuarea lucrarilor la manastire, acestea fiind amanate pentru timpuri mai linistite.

Manastirea Lepavina

Astazi, viata religioasa a Manastirii Lepavina pulseaza din ce in ce mai puternic, multumita eforturilor personale ale staretului arhimandrit Gavrilo Vuckovic. Comunitatea, formata din 5 calugari, alaturi de parintele staret, au inceput recent sa scoata si o revista de povatuire duhovniceasca - Put, Istina i Zivot, adica - ... Adevar si Viata - care apare o data la doua luni.

27 Iunie 2012

Vizualizari: 1530

Voteaza:

Manastirea Lepavina 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE