Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas

Meteora

Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas este una dintre manastirile active ale Meteorelor. Situata in campia Thesaliei, in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia, Meteora este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale Rasaritului crestin. O adevarata padure de piatra ce izbucneste in mijlocul campiei plaseaza ansamblul monastic intr-un peisaj de o maretie tulburatoare. Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos.

Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte si foarte inalte, formate cu saizeci de milioane de ani in urma in asa numita perioada tertiara care, cu manastirile lor seculare in varf, ilustreaza parca simbolic calea dificila, dar frumoasa pe care trebuie sa o urmeze crestinul catre "Preainaltul Domn al boltilor ceresti".

Traseul de la Kalambaka pana la manastiri este fermecator. In dreapta si stanga apar stanci inalte, salbatice. Dupa un parcurs incantator ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase locuri de pe pamant, iar ca fenomen natural, unicul din lume.

Meteora este in totalitate pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi ascetici si martiri s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc.

Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este recunoscuta si ocrotita de UNESCO si de alte organizatii internationale. Prin Legea nr. 2531/11.10.1995 si Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Sfintei Meteora a fost proclamat, din octombrie 1995, "loc sfant, imuabil si inviolabil", ceea ce-i asigura protectia si-i garanteaza autenticitatea.

Dintre manastirile existente atunci, unele sunt astazi in stare de ruina: Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, Sfantul Antonie, Sfanta Manastire Pantocrator, Ipsilotera, Sfantul Gheorghe Mandilas, Intampinarea Domnului, Manastirea Maicii Domnului, Schitul Doumbiani, Manastirea Sfantul Grigorie, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, Manastirea Sfantul Modest, Manastirea Caligrafilor (aflata pe cea mai inalta stanca).

Altele se conserva bine si fiinteaza si in prezent constituind o puternica atractie atat pentru pelerini cat si pentru turistii din intreaga lume. Manastirile vietuite de la Meteora sunt urmatoarele: Manastirea Marea Meteora (Schimbarea la Fata), Manastirea Varlaam (1350), Manastirea Sfanta Treime (1458-1476), Manastirea Sfantul Stefan (1350), Manastirea de la Rusanu (1380) si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsa (1527).

Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas - scurt istoric

In apropierea satului Kastraki, pe crestetul ros de intemperii al unei stanci uriase, sta agatata cea mai mica manastire de pe Muntele Meteora, numita Sfantul Nicolae Anapafsas, adica Sfantul Nicolae "Odihnitorul". Ea se ridica la sud-vest de stancile Meteorei, si intre manastirile parasite Prodromu, Pantocrator si Doumpiani.

Pentru numele de "Anapafsas" s-au propus multe interpretari mai mult sau mai putin ciudate, cel mai probabil fiind ca este vorba de numele unei persoane pe cheltuiala careia s-a cladit manastirea, probabil cea mai veche ce se crede ca ar fi existat in acel loc.

Manastirea care astazi se salveaza a fost construita in jurul ultimilor ani ai secolului al XV-lea, dupa cum sustin specialistii, pe ruinile unei manastirii mai vechi. In orice caz indicatii arheologice si ramasite ale picturilor murale sunt in favoarea opiniei ca biserica apartine secolelor XIII-XIV.

Suprafata ingusta si limitata stancii pe care este asezata manastirea a constituit cauza ca diferitele compartimente ale sale sa nu se extinda in suprafata ci sa fie construite in etaje, unul peste altul. Astfel, urcand, gasim la etajul intai biserica si trapeza si deasupra, la etajul al doilea, chiliile calugarilor. Acolo totul da impresia de restrans si senzatia de mister.

Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas - biserica centrala

Biserica manastirii este inchinata Sfantului Nicolae si este aflata la etajul intai. Aceasta este alungita si lipita de partea sudica a peretelui manastirii, care si aceasta urmeaza forma neregulata a stancii.

Biserica are o turla joasa, fara ferestre, deoarece deasupra sa, dupa cum am amintit mai sus, se afla etajul al doilea al manastirii. In contrast cu diserica propriu-zisa pronaosul este destul de larg si luminos. Insa acest spatiu aproape larg al pronaosului nu se datoreaza numarului mare de calugari, deoarece dintr-o veche descriere a manastirii cunoastem ca existau doar zece chilii pentru calugari si cea a egumenului (staretului).

Pronaosul era spatios, dupa cum se pare, din alt motiv. Deoarece manastirea, din cauza suprafetei mici a stancii pe care a fost construita, nu avea curte, acest pronaos folosea pentru a sedea si a studia acolo calugarii in orele in care nu aveau loc slujbe in biserica propriu-zisa sau nu erau ocupati cu alte munci. Acest pronaos era deci si curtea manastirii.

Biserica despre care vorbim aici a inceput sa se construiasca cativa ani inainte de 1510 pe cheltuiala Mitropolitului de Larisa, Dionisie, si a ieromonahului Nicanor, exarh arhieratic de Stagon - Kalambaka.

Figurile acestor doi ctitori sunt pictate in pronaosul bisericii. Decoratiunea bisericii si pronaosului, dupa cum ne informeaza o inscriptie aflata deasupra intrarii, s-a incheiat la anul 1527.

Textul pisaniei este urmatorul: "S-a ridicat din temelii aceasta Biserica Sfanta si preacinstita a Sfantului nostru tata Nicolae de catre preasfantul mitropolit de Larisa Dionisie si preacuviosul ieromonah si exarh de Stagon Nicanor si de fratii de aici si a fost pictata pe cheltuiala lui Kyprianos cel umil de mana calugarului Tefanie Strelitzas din Creta".

Pelerinul poate vizita Paraclisul Sfantului Antonie, Osuarul si Paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul, iar la ultimul nivel, vechea trapeza, cu fresce, servind in prezent drept loc oficial de primire. In prezent, mica manastire mai are doar cativa monahi.

Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas - frescele

Pictura bisericii a fost realizata de calugarul Teofanie Strelizas din Creta care, cu toate dificultatile deosebite pe care le crea ingustimea spatiului bisericii a reusit sa prezinte intreg programul iconografic bogat dupa cum a fost constituit in epoca Paleologilor.

Cu siguranta, este vorba despre cel mai important pictor de icoane din secolul al XVI-lea care a dat picturii bizantine de icoane forma sa definitiva si pe care l-au urmat nu numai contemporanii lui ci si pictorii ce au urmat.

Compozitiile iconografice ale naosului central al Manastirii Sfantul Nicolae Anapafsas provin din ciclul istoric, dogmatic si liturgic al bisericii noastre. Aceasta bogata decoratiune iconografica a bisericii se caracterizeaza prin vioiciune, prin originalitate, expresivitate si prin luminozitatea corpurilor, care se intind si domina pe fondul castaniu.

Am putea spune ca lucrarile lui Teofanie, care ne este cunoscut din alte opere deosebite ale sale la Sfantul Munte, sunt indemnate de un puternic spirit artistic, maiestrie, plasticitate si luminozitate.

In mod special amintim icoana Nascatoarei de Dumnezeu in altar, Umilinta Suprema, Ctitorii, Adormirea Cuviosului Efrem, Atotputernicul, Hristos stanjenit de demoni si altele. In continuare prezentam in linii mari viata si opera marelui pictor de icoane cretan Teofanie Strelitzas.

Teofanie Strelizas din Creta - calugar si pictor de icoane

Printre pictorii de icoane ai iconografiei crestine ortodoxe, in primele randuri este situat si Teofanie Cretanul. Este vorba despre reprezentantul principal al scolii Cretane, care s-a nascut in Creta si a lucrat in regiuni din Macedonia si Tracia si in mod special la Sfantul Munte si la Meteora.

Numele acestuia era Strilitzas, poreclit insa "Bathas" dupa cum dezvaluie marturia fiului sau, Neofitos, intr-o inscriptie de la Mitropolia din Kalambaka, pe care acesta impreuna cu preotul Kiriazis, au pictat-o la anul 1573.

Teofanie, puternic spirit artistic, a fost initiat in spiritul scolii Cretane de picturi murale, icoane portabile si desene. La Meteora, la anul 1527, picteaza frescele naosului central al Manastirii Sfantul Nicolae Anapafsas, iar la anul 1535, realizeaza pictura murala a naosului Manastirii Lavra de la Sfantul Munte.

La anul 1546 il intalnim lucrand la Manastirea Stavronikita de la Sfantul Munte avand ca ajutor pe fiul sau Simeon. Fara indoiala lucrarile lui Teofanie sunt caracterizate de noblete, profunzime spirituala, de ascetism, expresie si idealism. Este deci arta care ramane credincioasa in cea mai mare parte idealismului bizantin.

A iubit conservatorismul, miscarile precise, linistea, expresia comparatiei interioare, schematizarea formelor si luminarea portiunilor proeminente ale fetelor. Nu este lipsit de vitalitate si are drept scop oferirea "adevarurilor inalte ale Ortodoxiei, astfel incat credinciosul sa poata trece de la aceasta lume materiala si marginita la cea cereasca si vesnica".

De aceea esenta rezultantei in expresia lumiii spirituale ceresti si vesnice ignora spatiul natural si timpul real. Se misca in spatiul fantastic metafizic si in timp liturgic. Natura in arta bizantina este redata in mod supranatural. Muntii si dealurile sunt schematizate, plantele si animalele sunt infatisate geometric.

Desenele si executia precum si profunzimea aurie dezvaluie incercarile pictorilor de a indeparta reprezentarea lor de lumea pamanteasca. Corpul, pentru pictorul ortodox, este de importanta secundara. De aceea il acopera cu portul clasic, sau il infatiseaza gol insa dematerializat.

Formele - fetele nu sunt infatisate infrumusetate, adica cu frumusete lumeasca. Nu, se dau chipurilor frumuseti escatologice prin prisma carora sunt si intelese. Caracteristici sunt ochii, fruntea, nasul, buzele si in general intreaga pozitie. Fruntea inalta si pozitia pe tampla exprima calmul si linistea, pacea si fericirea deplina ce inconjoara chipul infatisat.

Ochii migdalati constituie regula generala, buzele subtiri si imateriale si nasul fin vorbesc cu usurinta despre ideologia reprezentarilor si exprima fara indoiala fericirea cereasca a "eroismelor datorate Dumnezeului adevarat". Astfel fetele infatisate reprezentau si reprezinta exemple vesnice si indrumare pentru credinciosi.

In final am putea spune ca aceasta expresie spirituala a sintezelor iconografice atat ale scolii Cretane cat si ale celei Macedoniene de pictura de icoane nu este nimic altceva decat grandoarea picturii de sfinti ortodoxe.

Teofanie Strelizas Cretanul a murit la data de 24 februarie 1559.

Pentru a vedea un foarte frumos film documentar cu Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas din Meteora, accesati link-ul: Manastirea Sfantul Nicolae Odihnitorul - VIDEO

• Biserica Sfantul Nicolae - Pec
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfantul Nicolae tis Stegis - Kakopetria
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Bejan
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania