Manastirea Slepce

Manastirea Slepce Mareste imaginea.

Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul din Slepce

Manastirea Slepce, inchinata Sfantului Ioan Botezatorul, este o manastire ortodoxa din Macedonia, aflata in imediata apropiere a localitatii Slepce - Slepche. In vremea apogeului ei duhovnicesc si cultural, manastirea din apropiere de Slepce era una dintre cele mai puternice din intreaga Macedonie. Aici s-au scris nenumarate manuscrise, s-a copiat multime de carti rare, liturgice si ce cultura bisericeasca si nationala, s-au pictat icoane deosebite si s-au sculptat lucrari in lemn.

Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul din Slepce - scurt istoric

Nu se cunoaste data exacta a intemeierii primei asezari monahale pe acest loc; unele surse insa numesc data infiintarii manastirii ca fiind in anul 1010, cu putina vreme inainte de renumita lupta dintre tarul macedonean Samoil si tarul grec Vasile al II-lea, care a avut loc pe Muntele Belasica, in anul 1040. Se cunoaste trista soarta a luptei, in urma careie toti soldatii lui Samoil au fost orbiti. Armata orbita a stat, pentru o vreme, in acel loc, asezarea luand numele de Slepce.

Cercetarile stiintifice sustin, de asemenea, ca asezamantul monahal de langa asezarea Slepce a existat inca din-nainte de secolul al XIV-lea. Aceste afirmatii se bazeaza pe faptul ca in iarna dintre anii 1393-1394, in manastirea Slepce a fost scris un manuscris in limba slavona bisericeasca. In orice caz, prima mentionare clara a numelui manastirii o avem dintr-o scrisoare scrisa de arhidiaconul Luca.

In incinta manastirii a functionat o renumita scoala de copisti, manuscrise in limba slavona cu cartile liturgice si bisericesti fiind scrise si raspandite pe intregul cuprins al tarii. Calugarul Pahomie a copiat o carte - Mineiul pe luna Iunie - in anul 1547, acelasi an in care calugarul Visarion din Debar a copiat "Catehezele Sfantului Chiril al Ierusalimului", in limba slavona macedoneana. Activitatea din aceasta scoala a continuat si in anii 1546, 1549 si pana in 1553.

Potrivit altor surse istorice si locale, istoria manastirii este pusa in legatura cu tanara Kosara, fiica tarului Samoil, care a daruit manastirii anumite proprietati in regiunea Elbasan, in Albania. Potrivit unei traditii orale, congresul Demir Hisar a fost tinut in acesta manastire, in anul 1881; la acesta au participat delegati din intreaga Macedonie.

Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul din Slepce a gazduit multi revolutionari, in perioada de cucerire otomana si in perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In vremea cuceririi otomane, manastirea a constituit un puternic centru cultural-educational si duhovnicesc pentru macedoneni. Aici, preotii si profesorii au avut parte de toate facilitatile necesare pregatirii lor culturale si spirituale. Intr-o perioada, manastirea a gazduit si bolnavii unui spital de nevrotici. Aceasta informatie se pastreaza si astazi, sapata in piatra fantanii din curte.

 

Manastirea Slepce este renumita si pentru puternica scoala de arta bisericeasca pe care a gazduit-o. Aici au luat fiinta renumite opere de arta bisericeasta, precum icoane, fresce si sculpturi in lemn.

De-a lungul existentei sale, manastirea din Slepce a fost incendiata in mai multe randuri. Astfel, ea a fost arsa de trei ori: in anul 1675, de catre albanezi, care au si jefuit-o de mai toate obiectele ei valoroase, lasand in urma lor doar racla cu Sfintele Moaste si Sfanta Cruce; trapeza a fost incendiata in anul 1954; partea dreapta a iconostasului a fost si ea arsa, in anul 1972.

Biserica actuala a manastirii din Slepce dateaza din anul 1862, pe locul bisericutei mai vechi a manastirii. Inca si astazi manastirea mai pastreaza vechi lucrari de arta bisericeasca, precum: Crucea cea mare cu Hristos Rastignit, datand din secolul al XVI-lea; Usile Imparatesti, precum si alte asemenea lucrarari.

Usa cea veche a bisericutei monahale, sculptata in detaliu, din doua parti, este printre cele mai minunate lucrari pastrate in manastire. Iconostasul bisericii este si el deosebit de valoros, fiind lucrare a calugarului Calinic, realizata in anul 1607. Mesele din trapeza dateaza din secolele XVI-XVII, cat si cele doua usi de intrare, cea dinspre vest (1637) si cea dinspre sud (1638).

Manastirea Slepce - mare centru de arta iconografica

Spre sfarsitul secolului al XV-lea, dar mai ales in secolul al XVI-lea, activitatea iconografica din Manastirea Treskavec a inceput sa decada, aceasta nascandu-se si crescand treptat in Manastirea Slepce, cat si in celelalte manastiri si biserici din regiunea Demir Hisar.

Pictorul zugrav Dmitar din localitatea Leunovo, din apropiere de Mavrovo, este unul dintre cei mai renumiti artisti ai perioadei. El este numit pe rama unei vechi icoane, astfel: "De catre mana lui Dmitar din Leunovo."

Dmitar a lucrat o intreaga serie de icoane praznicale pentru Manastirea Slepce. Dintre acestea, cele mai renumite sunt "Buna Vestire", "Nasterea Maicii Domnului" si "Pogorarea la Iad". Aceste icoane sunt datate undeva intre anii 1537 si 1543. Lucrarile lui "Ioan zugravul", dintre care cea mai renumita este "Deisis", pastrata in manastirea Slepce, au aceleasi inaltimi artistice.

De-a lungul secolului al XV-lea, Manastirea Slepce, dimpreuna cu toate celelalte biserici si manastiri din regiune, a ajuns sa fie cunoscuta ca unul dintre cele mai mari centre de pictura si copiere de carte din intreaga Macedonie. Aici au fost lucrate nespus de multe manuscrise, carti rare si sculpturi in lemn, alaturi de icoane.

Activitatea din scoala iconografica si de arta din Slepce a inceput sa scada incepand cu secolul al XVII-lea. Cu toate acestea, in manastire inca se mai picta, astfel ca in anul 1607, calugarul Calinic a pictat mareata catapeteasma a Manastirii Sfantului Ioan Botezatorul din Slepce. In anul 1627, o icoana a Maicii Domnului Tricherousa a fost pictata in Manastirea Slepce. Inscriptia acesteia spune ca ea este un dar al calugarului Sava.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Pe aceeaşi temă

26 Iunie 2012

Vizualizari: 2480

Voteaza:

Manastirea Slepce 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE