Sarepta Sidonului

Sarepta Sidonului Mareste imaginea.

Sarepta este o localitate feniciana asezata intre cetatile Tir si Sidon, pe malul Marii Mediterane, in actualul Liban. Astazi, localitatea antica se numeste Sarafand. Dintre toate localitatile feniciene antice, Sarepta este cea mai excavata si studiata.

Liban este o tara situata pe tarmul estic al Marii Mediterane, fiind invecinata cu Siria, la nord si est, si cu Israel, la sud. Acest loc a fost patria fenicienilor, o cultura maritima ce s-a dezvoltat pe durata a 2500 de ani, intre 3000 si 500 i.Hr.

Sarepta Sidonului

Prima mentionare biblica a cetatii Sarepta apare in cartea prafetului Avdie, unde citim ca cetatea Sarepta se afla la granita de nord a Canaanului. "Cei robii din aceasta ostire, fiii lui Israel, vor lua in stapanire Canaanul, pana la Sarepta" (Avdie 1, 20).

Sarepta Sidonului

In vremea regelul Ahab, localitatea Sarepta se afla in posesia cetatii Sidon. In cetatea Sarepta a fost trimis Proorocul Ilie, de catre Domnul, unde, in casa unei vaduve sarace, unde mai intai a inmultit faina si untdelemnul, iar mai apoi i-a inviat fiul. "Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie, zicand: "Scoala si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, caci iata am poruncit unei femei vaduve sa te hraneasca!" Si s-a sculat el si s-a dus la Sarepta" (III Regi 17, 8-10).

Aflata initial sub conducerea cetatii Sidon, localitatea Sarepta va fi preluata de cetatea Tir, dupa invazia lui Salmanasar al IV-lea, din anul 722 i.Hr. Mai apoi, in anul 701 i.Hr, localitatea Sarepta va fi ocupata de Senaherib.

In secolul I, cetatea Sarepta apare ca port maritim roman, undeva cu un kilometru mai spre sud. Aceasta mentiune este facuta de istoricul iudeo-roman Iosif Flavius, in lucrarea sa "Antichitati iudaice" (Cartea VIII, 13, 2), si de catre Pliniul, in "Istoria" (Cartea V, 17).

Sarepta, ca localitate crestina, apare in lucrarea "Itinerariu Burdigalenz", in "Onomasticonul" lui Eusebiu si la Ieronim. In secolul al VI-lea, Teodosie si Pseudo-Antonine numesc locul drept "mic orasel, dar foarte crestin". In acea vreme, in localitatea Sarepta se afla o bisericuta crestina inchinata Sfantului Ilie. Intr-o lista a episcopilor, intocmita in Antiohia in secolul al VI-lea, localitatea Sarepta apare drept sufragana cetatii Tir; nici unul dintre episcopii din Sarepta nu este cunoscut cu numele.

In anul 1185, dupa islamizarea regiunii, calugarul grec Focas, scriind o lucrare despre Locurile Sfinte, a gasit cetatea Sarepta aproape ca in vremurile antice. Un secol mai tarziu, potrivit lui Burchard din Muntele Sion, cetatea Sarepta era aproape in intregime ruinata, in aceasta abia mai existand sapte-opt case locuite.

Dupa prabusirea imperiului cruciat, Biserica Catolica a continuat sa trimita episcopi titulari in Sarepta, cel mai renumit dintre acestia fiind Tomas de Wroclaw, care a locuit aici intre anii 1350-1378. Prima mentionare istorica moderna a localitatii Sarepta se gaseste in jurnalul de calatorie al unui pelerin egiptean din secolul al XIV-lea, anume Chabas.

Sarepta Sidonului

Precum spuneam si mai sus, Sarepta este cea mai excavata si studiata localitate feniciana. Astfel, primele sapaturi au fost realizate de James Pritchard, la tarmul marii, intre anii 1969-1974. Razboiul Civil din Liban nu a mai permis insa continuarea sapaturilor. Locul original al vechii cetati se afla putin mai la sud de actuala localitate, acolo unde se vad si astazi ruine ale zidurilor.

Ruinele anticei Sarepta sunt impartite in doua parti distincte: partea nordica a acestora reprezinta ce a mai ramas din vechiul port, deosebit de bine pus la punct, in vremurile vechi, iar partea sudica a ruinelor reprezinta o serie de coloane, sarcofage si lespezi de piatra, toate acestea indicand nivelul considerabil de trai al celor din Sarepta.

In urma sapaturilor efectuate de Pritchard, foarte multe obiecte antice au fost scoase la lumina: vase de ceramica, obiecte de uz zilnic, figurine religioase, inscriptii, etc. Cercetand ruinele, iar mai ales o bucata de fildes inscriptionata, s-a aflat ca in cetatea Sarepta era la mare cinste cultul zeitei Astarta. Astfel, in locul crezut a fi templul acesteia, s-au descoprit multe figurine, bucati de fildes sculptat, amulete si masti cultice.

Teodor Danalache

Sarepta Sidonului

29 Iunie 2012

Vizualizari: 3035

Voteaza:

Sarepta Sidonului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE