Biserica Episcopala din Geoagiu de Sus


Biserica Episcopala din Geoagiu de Sus

Intrarea in Biserica a Maicii Domnului

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului este situata in localitatea Geoagiu de Sus, din judetul Alba Iulia, pe versantul stang al vaii, putin mai sus de cimitirul vechi al satului. Biserica impresioneaza in primul rand prin istoria ei buciumata, dar nu in ultimul rand prin pictura veche si arhitectura specifica.

Biserica din Geoagiu de Sus dateaza din secolul al XVI-lea si face parte din fosta Manastire ctitorita de Domnul Tarii Romanesti Radu de la Afumati - Vladislav, pentru credinciosii de religie ortodoxa de pe Valea Geoagiului, pe domeniul primit ca feuda din partea Voievodului Transilvaniei.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Exteriorul bisericii prezinta o puternica influenta a arhitecturii din Tara Romaneasca manifestata prin decoratiuni cubice din caramida si cornise cu zimti. Pictura interioara contine doua straturi de fresca, cea mai recenta fiind datata la anul 1724.

Biserica Episcopala din Geoagiu de Sus - scurt istoric

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului facea parte din Manastirea de la Geoagiu, Resedinta Episcopala ortodoxa pana in anul 1560. Dupa acest an, prin mutarea sediului Episcopiei Ortodoxe Romane la Alba Iulia, treptat manastirea si-a pierdut din importanta.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Distrusa in anul 1762 de tunurile generalului Bucow, constructia va ramane doar ca biserica a credinciosilor din localitatea Geoagiu. Declarata monument istoric, biserica face parte din obiectivele turistice pe care Comuna Stremt le detine si care atrag anual turisti.

Episcopia de la Geoagiu de Sus a fost pe parcursul existentei sale pastorita de o seama de feta bisericesti luminoase, prin faptele si credinciosii lor, primul "vladica" cunoscut fiind Cristofor numit in inalta functie de insusi Isabella "craiasa Transilvaniei" sotia a lui Ioan Zapolya, prin documentul din 16 aprilie 1557.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Desfintarea Episcopiei de Geoagiu se datoreaza faptului ca la anul 1566, Guvernul a infiintat o Episcopie romano-calvina la Teius si apoi la Turda cu scopul de a forta convertirea credinciosilor ortodocsi la catolicism.

"Vladicii acestia nu erau numai pastori sufletesti ai credinciosilor din eparhia lor, ci adeseori si delegati ai Domnilor romani sau ai mai marilor politici ai Transilvaniei pentru aranjarea unor chestiuni importante si secrete.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Aripa ocrotitoare si puternica a Domnitorilor romani care se intindea peste activitatea acestor episcopi, dadeau taria si indrazneala sa infrunte pe fata si nu odata prigoanele acerbe ale principilor si marilor dregatori ardeleni indreptate elementului romanesc.

Guvernantii Transilvaniei nu vedeau cu ochi buni amestecul Domnitorilor romani in Ardeal dupa cum nici trecerea ostilor romanesti ale lui Patrascu cel Bun si ale lui Voda Lapusneanu care au strabatut provincia trezind in randul populatiei iobage romanesti dorinta arzatoare de eliberare de sub robia straina". (istoricului Stefan Metes)

 

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

De un real sprijin s-a bucurat Episcopia de Geoagiu si apoi de Alba din partea bogatului Logofat Ioan Norocea de Pitesti, proprietar al satului si mosiei Cetea. Om influent, cu relatii puternice la curtea lui Sigismund Bathory, el a reusit sa-si casatoreasca cele doua fiice cu nobili maghiari cu mare trecere la Curtea Domneasca. Nepotul sau, Mihail Racz, a construit la inceputul secolului al XVII-lea o biserica ortodoxa in Teius (biserica greco-catolica de azi), in care se pastreaza si o pictura ce-i infatiseaza pe membrii familiei Logofatului in costumatie de boieri munteni.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

De sprijinul venit din partea ei s-au bucurat desigur credinciosii ortodocsi din Cetea si cei aflati sub pastoria Episcopilor de Geoagiu de Sus, rezistand cu darzenie tendintelor de catolicizare.

In vremurile ei de glorie, Manastirea Geoagiului a fost resedinta episcopala ortodoxa pana in al saptelea deceniu al secolului XVII, dupa care, prin transferarea Episcopiei la Alba Iulia, treptat si-a pierdut din importanta cedand locul Manastirii Ramet.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Ea a mentinut interesul si sprijinul credinciosilor din zona, inclusiv pe cel al lui Minai Viteazu, ajuns principe al Transilvaniei. Cel putin aceasta pare sa fie concluzia desprinsa din identificarea in tabloul votiv al bisericii a figurii domnului roman invesmantat cu mantie si caftan de pret, intocmai cum ne este cunoscut si din fresca ctitoriei sale de la Ocna Sibiului.

Paralel cu optiunea si cu ramanerea in credinta ortodoxa, comuna credinciosilor din Geoagiu de Sus, intretinea si perpetua legaturile vechi si firesti cu biserica si clerul din Tara Romaneasca. Astfel unii dintre sateni, Popa Nicolae Popovici, era sfintit preot de episcopul Grigorie al Ramnicului, in 2 ianuarie 1759, fiind recomandat de pomenitul protopop Simeon si ajungand paroh in satul Ighiu.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Un alt localnic, "dascalul Dumitru ot Geoagiu", detinea si avea de vanzare un exemplar din Cazaniile de Bucuresti (1768), care tiparitura a fost cumparata in 1775 pentru Biserica din Intregalde. Marturie a stranselor legaturi culturale cu Tara Romaneasca stau si cartile tiparite la Snagov, Bucuresti, Buzau si Ramnic ajunse pe diferite cai in bisericile din Geoagiu de Sus.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Constructia are un plan dreptunghiular cu absida altarului semicirculara, executata din piatra si caramida si acoperis de tigla. Pardoseala era din scandura de brad si placi hexagonale de caramica, pe care preotul calugar al Capelei Unite din sat, in toamna anului 1943 a incercat sa le disloce din pardoseala, dupa ce inainte luase icoanele bisericii. Reclamat pentru fapta sa la Mitropolia din Blaj, calugarul preot Peter Husan Roman a fost pedepsit cu o amenda de 500 de lei si caterisirea de preot.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Din arhitectura exterioara se remarca cornisa formata din trei randuri de caramida zimtata, un brau mijlociu ce inconjoara intreaga constructie motive ce pot fi intalnite si la stilul brancovenesc de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Pictura interioara este executata si ea in stil traditional romanesc, in 1752, de catre mesterul "zugrav Atanasie".

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Pentru faptul ca romanii participasera la Rascoala Sfantului Sofronie de la Schitul Cioara, din 1760, ca masura de represalii Manastirea Geoagiu si Manastirea Ramet au fost distruse de tunurile generalului Bucow, fapt amintit cu multa tristete de calugarul Silvestru "cand au stricat necredinciosii Manastirea de la Ramet si cea de la Geoagiu, la anul 1762, in august 20, intr-o zi de sambata, spre pieirea lor."

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Cu tenacitate si multa truda calugarii ajutati de sateni au refacut manastirea, dar dupa scurt timp asupra ei s-a abatut o noua furie a stapanirii, intrucat credinciosii de pe Valea Geoagiului participasera la Rascoala lui Horea, Closca si Crisan. S-a trecut din nou la stricarea manastirii ortodoxe, in luna decembrie a anului 1785.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Intr-o carte veche a Manastirii Ramet, pe una

"de obste", calugarul Silvestru a scris cu litere chirilice tristul mesaj adresat lumii crestine: "Aceasta aici am insemnat, acest lucru cu jale adevarat cand au stricat Manastirile de la Geoagiu si de la Ramet, la intaia stricare fost-a numarul anilor 1762, iar la a doua stricare valeat 1785, luna decembrie in zile 23, intr-o zi de marti. Scris-am eu Silvestru monachu."

 

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Din vechea manastire pana in zilele noastre, au supravietuit biserica si cateva chilii ale calugarilor in care intr-o vreme a functionat scoala veche din sat. Inconjurata de gradini si fanete, manastirea avea pe vremuri si un puternic izvor cu a carui apa calugarii au amenajat un helesteu pentru peste.

Cu trecerea timpului, o parte din averea manastirii a fost impartita taranilor iobagi din sat, cea mai mare parte constituind motiv de apriga disputa intre nobilii din localitate Halmaghyi si Toldi care erau sa se ucida din cauza asta.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

La anul 1698 regasim parohia trecuta la biserica unita. In anul 1758, manastirea revine la credinta ortodoxa. Aceasta trecere a fost neprielnica din punctul de vedere al imprejurarilor, deoarece dupa numai patru ani ea a fost jefuita si daramata de campania generalului Bucow, tocmai pentru ca era una ortodoxa. Abia refacuta, biserica manastirii a fost din nou distrusa in 1785, de data aceasta pentru sprijinul acordat rasculatilor lui Horea.

Sub presiunile protopopului de la Baia de Aries, dupa refacerea lacasului ca biserica de mir, in anul 1819 ea a fost trecuta din nou la greco-catolicism, pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, cand din cauza degradarii constructiei biserica a fost abandonata, iar parohia a trecut la credinta ortodoxa si a construit un alt lacas, in apropiere si anume Biserica din Geoagiu - Suseni (1898).

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

In perioada evenimentelor de la 1848, parohia era slujita de preotul greco-catolic Antonie Pop, iar spre sfarsitul veacului, dupa 1880, de catre Antonie Repede, care a facut din nou trecerea la ortodoxie, odata cu construirea noii biserici din Geoagiu de Sus –Suseni.

Vasile Bologa a publicat in Revista Telegrafu Roman din anul 1890, in numarul 100, doua articole in care a redat inscriptiile gasite pe zidurile manastiri si insemnarile gasite pe cartile bisericesti si diploma prin care Regina Izabela l-a numit pe Cristofor la aceasta manastire.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Astfel si pentru istoria Bisericii manastirii din Geoagiu de Sus pisania pastrata pe fresca de pe unul din peretii pronaosului ne furnizeaza cele dintai date de secol XVIII. Aceasta inscriptie cu slove scrisa in limba romana a fost citita si intregita cu unele deosebiri de cei care s-au ocupat de ea, putandu-se retine urmatorul text:

"Dumitru protopop ot Carlovar ctitoru bisericii. Rucopiset Popa Ivan Zugrav i Nistor. 1724 meset mai 5 zile."

 

Asadar, biserica a fost zugravita prin grija si contributia protopopului din Carlovar, adica Karlsburg sau Balgrad, protopop care angajase pentru lucrare doi dintre cunoscutii pictori ai vremii prin activitatea lor in satele ardelene.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Stefan Metes, in anul 1957, formula ipoteza ca ar putea fi vorba de un

"Petru Popa din Craiva", aceasta din urma localitate in zona, identificare respinsa categoric de Eugenia Greceanu si Ioana Cristache Panait care au completat inscriptia cu urmatoarea intregire: "Costantin protopop ot Carlova, ctitoru bisericii. Rucopiset popa Ivan, zugrav Nistor, 1724, meseta mai 5 zile." Cu prilejul unei alte republicari a inscriptiei, Marius Porumb a redat urmatorul text: "Petru Protopop ot Carlovu ctitoru bisericii. Rucopiset Popa Ivan Zugrav i Nistor. 1724. Mst. Mai 5 zileu."

 

In privinta numelui protopopului consideram ca nu putea fi Petru, ci Dumitru, aceasta pentru ca descoperitorul inscriptiei Teodor Ciurus a citit intr-adevar un i inainte de tiu, de fapt inaintea lui tru, constatare care ar fi concordanta cu datele oferite de documentele Sinodului de alegere a noului Episcop, Ioan Patachi.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

In legatura cu biserica manastirii dispunem si de o inscriptie aflata pe zidul despartitor dintre naos si pronaos, inscriptie care consemneaza o reparatie in anul 1793. Informatia a fost corelata cu cele scrise de calugarul Sofronie Paulovici intr-o epistola adresata in 1795 vicarului Ignatie, scrisoare in care calugarul arata cu mandrie ca

"Manastirea Geoagiului o intemeiau, clopote facuiu".

 

Dupa inaltarea noii biserici din Geoagiu-Suseni, in 1898, vechea biserica a manastirii din Geoagiu a ramas asa cum era ea, deteriorata, in custodia Episcopatului de la Blaj pana in 1948, cand, odata cu desfiintarea bisericii unite, a revenit in patrimoniul episcopiei Clujului.

Declarata monument istoric, in perioada 1964-1975 au fost executate o serie de lucrari de reparatii exterioare, curatirea soclului, introducerea curentului electric - astfel ca la ora actuala starea de conservare a bisericii este una buna.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

Au fost executate lucrari mai importante: s-a inaltat zidul altarului, s-a facut cupola altarului, s-au facut zugraveli si picturi in 1938, a fost introdus curentul electric in 1966, a fost pictata din nou intre 1969-1971, in 1972, cu concursul directiei monumentelor istorice. Pana in anul 1976, cat au durat lucarile, au fost efectuate consolidari ale zidurilor bisericii si repararea acoperisului. Ultimele lucrari de restaurare, care au urmarit refacerea fundatiei, au inceput in anul 2000 si s-au terminat cu bine.

Accesul la monument se face din centru satului urmand traseul drumului comunal ce duce la Geogiu de Sus, dar este dificil din cauza pantei accentuate pentru autovehicule obisnuite. Accesul pietonal este mult mai comod, trebuind sa urmarim poteca ce urca o panta destul de abrupta, pe o distanta de 300 de metri din vale, trecand peste albia Paraului Geoagiu.

Biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - Geoagiu de Sus

14 Iunie 2012

Vizualizari: 6226

Voteaza:

Biserica Episcopala din Geoagiu de Sus 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE