Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Biserica Greaca din Bucuresti - website

Biserica Greaca din Bucuresti, purtand hramul Buna Vestire, este situata pe Bulevardul Pache Protopopescu nr. 1, in vecinatatea Ambasadei Greciei. Cele doua cladiri se gas­esc in locul unde, din scuarul numit Izvorul Rece, se despart bulevardele Pake Protopopescu si Ferdinand I. Cele doua cladiri grecesti au fost ridicate in ultimul deceniu al seco­lului al XIX-lea, ca urmare a efortu­rilor depuse de reprezen­tantii diplomatici greci, cat si de catre grecii traitori in Romania, cu totii visind de multa vreme sa le ridice.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Biserica Greceasca Buna Vestire din Bucuresti - scurt istoric

S-a intamplat ca tocmai co­munitatea greaca din Bu­curesti - infiintata, cu acte, in anul 1864 si avand numele "Orphaeus" - sa fi fost, in perioada am­intita, una dintre cele mai putin organizate din tara, desi era una dintre comunitatile cele mai numeroase de greci. Ea nu avea nici biser­ica proprie, nici scoala - institutii considerate indispensabile pen­tru pastrarea limbii si a constiin­tei lor nationale - cum alte comunitati grecesti izbutisera inca de prin anul 1860.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Aceasta stare se datora si faptului ca etnicii greci nu vietuiau toti intr-un car­tier, cum era cazul armenilor, evreilor si al altora, situatie in care ei frecventau bisericile din prea­jma. Existau lacasuri unde se ofi­cia, fie si cu dificultate, slujba in limba greaca. Este cazul Biseri­cii Sfantul Ilie - Kalinderu, fondata de grecul Lazaros Kanderoglu in anul 1872, unde grecii au izbutit sa aduca un preot grec, in anul 1879, insa peste cativa ani, urmasii fondatorului, romanizati, vor interzice slujbele in greaca. Asemeni acesteia au mai functionat si Biserica Sfantul Ioan si Manastirea Stavropoleos.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

In paralel cu inceperea zidirii Bisericii Buna Vestire, datorita eforturilor consulului general Cleon Rangabe, a fiintat, incepand cu anul 1875, o scoala comunala pentru baieti, cu predare in limba greaca, insa aceasta nu a rezistat vremii. Existau, ce-i drept, cateva pensionuri si cateva scoli private.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Aceasta situatie nemultumea pe grecii din Bucuresti. Ca atare, membrii comunitatii s-au intrunit in mai 1881, la initiativa ambasadorului grec in Romania, Marcos Dragoumis, hotarand ridicarea unei biserici grecesti, pe langa care, in timp, sa fiinteze si o scoala. Lacasul de cult urma sa fie pro­prietatea ambasadei - comuni­tatile grecesti, neavand ceea ce se numeste personalitate juridica, adica nu puteau achizitiona proprietati, lucru permis insa altor state.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Adunarea amintita a desemnat si un comitet, alacatuit din M. Dragoumis (presedinte), C. Zappas (vicepresedinte), N. Chryssovelonis (casier), A. Tsirilianos, V. Papazoglou, Th. Lazaridis, Ph. Haitas (membri). Suma stransa a fost insa insuficienta, motiv pen­tru care, peste doi ani, constru­irea va fi lasata pentru vremuri mai bune. Peste numai patru ani insa, insarcinatul cu afaceri M. A. Douroutis reia initiativa si propune ca imobilul in care se afla ambasada - proprietate a Universitatii Nationale din Atena - sa fie cumparat de catre comunitatea elena locala, pentru a fi transformat intr-o biserica.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Colecta demarata in acest scop a inregistrat un deosebit succes, motiv pentru care Dourotis pro­pune sa nu mai transforme cladi­rea in biserica, ci sa construiasca un lacas de rugaciune - fie si mai mic - langa ea. Ideea a divizat serios comunitatea greaca, favorabili declarandu-se de pilda bancherii Chisoveloni si Papazoglu, iar impotriva Rubinis, director ziarului "Syllogoi", comerciantul Poulopoulos, fratii hotelieri Haitas.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Lucrurile au evoluat in directia dorita de in­sarcinatul cu afaceri grec (el demarat constructia efectiva a bisericii, inclusiv prin punerea pietrei de temelie si sfintirea oficiata de Arhimandritul Calinic), insa el avea sa fie transferat in post la Smyrna, iar noul amba­sador Mihail Paparigopoulos dorea constru­irea unei biserici aratoase in centrul Bucurestiului - demn de importanta comunitate pe care o reprezenta. In acest sens, el isi asigurase chiar suportul unui important donator ce se dorea pe moment anonim.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Un blestem demn de Sisif afecta insa in continuare aceasta initiativa. Dupa ce Paparigopoulos gaseste un teren bine plasat si cu un pret convenabil, din partea Primariei Capitalei, primeste si el alte indatoriri diplo­matice. In plus, relatiile dintre Romania si Grecia se tensioneaza ("Afacerea Zappa"). Un alt insarcinat cu afaceri grec, Ioannis P. Alexandropoulos, doreste sa continue lu­crurile. Existau in continuare doua curente, insa la un moment dat toata lumea a con­venit ca meritau o biserica mai aratoasa. Nu existau insa si fondurile necesare unei asa idei marete, desi se avea in continuare spirijinul unor localnici greci instariti, precum ban­cherul Zerlendi - acesta se oferise sa achite el contravaloarea terenului.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Alexandropoulos se zbate insa ca nimeni altul, in lupta inclusiv cu birocratia statului grec, care intarzie cu furnizarea procurii ofi­ciale, dependenta la randu-i de trecerea unei legi prin Parlamentul de la Atena.
Insarcinatul cu afaceri identifica in acest stadiu si un teren convenabil (1900 mp), aflat la intersectia de azi a bulevardelor bu-curestene Pake si Ferdinand I. Aici urma sa fie ridicata si o noua ambasada a statului elen. Terenul este achizitionat in anul 1898, pe­rioada in care se poate conta si pe ajutorul material substantial furnizat de Panaghis Harokopos (intre altele, consilier grec pe teme de agricultura al regelui Carol l). In privinta arhitectonicii viitoarei biserici, finalmente se ia ca model Tem­plul Atenei Nikis, de pe Acropo­lele atenian.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Planurile de constructie au pur­tat semnatura arhitectului german A. Lardel, asistat in ce priveste Ambasada de catre romanul N. Vergotis. Lardel a fost si antreprenor al bisericii, secon­dat de N. Halepas, specialist in marmura, in vreme ce con­structia cladirii ambasadei a fost incredintata italianului D. Costa. Din partea beneficiarului vegheau Alexandropoulos (am­basada), respectiv Harokopos (biserica).

Piatra de temelie a celor doua obiective a fost pusa la 25 martie 1899 - ziua nationala a Greciei si totodata Buna Vestire, al carei hram de altfel lacasul de cult avea sa-l si poarte. Intre notabilitati s-au aflat I. Alexandropoulos, medicul Georgios Miliaressis, secretar al Ambasadei Elene, primarul Bucurestiului C. Robescu, ambasadorul roman in Grecia Em. Ghica, secretarul general al Ministerului Justitiei Filitis. Slujba religioasa a fost condusa de archimandritul grec Nicodimos Economou.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti            Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Cutremurul din noiembrie 1940 a produs pa­gube insemnate bisericii, ce abia fusese reno­vata. Aceasta isi va redeschide portile pentru enoriasi abia peste trei ani. Un tavalug si mai distrugator avea sa fie insa instaurarea regimului comunist in Romania. Ultimul slujitor al ei a fost Constantin Moraitakis, licentiat al facultatii de teologie de la Chisinau, preot la "biserica greaca" din capitala Basarabiei pana in 1936, apoi, pana in 1948 la Bucuresti, cand este expulzat.

La data de 1 februarie 1957, ambasadorul Antonios Poumpouras are o intrevedere cu ministrul cultelor, Petre Constantinescu - Iasi, caruia ii solicita redeschiderea bisericii grecesti din Bucuresti. Ministrul este in principiu de acord, dar cu conditia unor concesii din partea guvernului grec "fie in sectorul religios, fie in alte sectoare". Poumpouras revine la ministerul cultelor la 5 martie 1957, dar autoritatile nu vor accepta aceasta concesie unilaterala, pretextand ca redeschiderea bisericii grecesti ar fi un precedent care va fi speculat si de alte state care au revendicari similare.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Problema bisericii grecesti din Bucuresti a fost reluata mai tarziu, cand patriarhul Justinian a avut surpriza sa primeasca in audienta, la 27 decembrie 1965, un preot trimis de Biserica Greciei, care se recomanda ca preot al ambasadei elene. Justinian reactioneaza la 30 decembrie 1965, cand reaminteste secretarului general al Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru, ca acest fapt reprezinta o rezolvare unilaterala a contenciosul national-bisericesc romano-grec si pledeaza pentru reciprocitate.
Departamentul Cultelor se raliaza punctului de vedere expus de patriarh si considera ca "prin actul de a cere redeschiderea capelei grecesti din Bucuresti, partea greaca vrea sa obtina o reconstituire integrala a intereselor sale, existente inainte de razboi, in timp ce partea romana, dupa cum s-a vazut, a pierdut totul. Pretentiile partii grecesti constituie fara indoiala o indrazneala si daca luam in considerare atitudinea sa fata de romanii din Grecia, ceva mai mult decat indrazneala".

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Demersurile patriarhului Justinian si cele ale Departamentului Cultelor, care prelucrase politic revendicarile inaltului ierarh, au esuat in fata regimului de la Bucuresti, care nu ezita sa sacrifice minoritatile romanesti pentru obiective care rareori corespundeau intereselor nationale. Ca atare, este permisa, la 6 ianuarie 1966, oficierea primului serviciu divin in biserica greceasca din Bucuresti dupa 1948.

O noua zguduire telurica de pro­portii loveste biserica in anul 1977. Lipsa fondurilor a facut ca reparatiile sa demareze abia in anul 1997, prin grija nu doar financiara a familiei Dimitrie si Elena Grigoriade din Salonic. Au pus umarul si cateva banci din spatiul elen. In paralel a fost refacuta si cladirea Ambasadei, ambele fiind reinaugurate la 19 aprilie 2002, intr-o festivitate cu invitati de cel mai mare rang.

Biserica Greceasca Buna Vestire din Bucuresti - arhitectura si podoabe

Un vechi vis al grecilor din Bucu­resti devenea astfel realitate. Harokopos a suportat nu doar constructia bisericii, dar a platit si iconostasul din marmura, execu­tat la Atena de T. Tompros, dupa planurile arhitectului grec Anastassios Metaxas, plus maruntisuri precum gardul de fier de la stra­da. A suportat si pictura interioa­ra, care este datorata penelului grecului Constantin Liokis - Leivadas (acesta a execu­tat si reprezentarea lui Hristos Pantocrator, de pe cupola impozantei biserici grecesti din Braila, intre anii 1902-1903. Obiectele de cult din altar au fost donate de Gr. Maraslis, domiiciliat in indepartata Odesa, pe malul Marii Negre.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Muncitorii de rand au fost greci, intre ei evidentiindu-se S. Sarris, responsabil cu pietraria. Materialele de constructie au fost aduse din strainatate, in particular marmura venind din Grecia. Daca Haropos, amintit si pe o placa de pe peretele constructiei, a suportat in mare parte costul ridicarii lacasului, ridicarea Palatului Am­basadei a avut suportul grecilor din toata tara. Cel mai darnic a fost bancherul N. Chryssovelonis, urmat de familiile Xenocratous si Haitas, de A. Valsamakis, Zoe Frangoulias sau A. Paxinos. Sunt doar cateva nume dintr-o lunga lista.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti          Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Prima slujba in noua biserica greceasca - Buna Vestire din Bucuresti - a avut loc la data de 25 martie 1901, in duminica ce s-a intamplat sa fie a Floriilor. In drum spre Targul Mosilor, in acelasi an a vizitat biserica si suveranul Carol I. Intaiul preot al lacasului a fost Nicodim Economu, caruia i-au urmat peste ani Timotei Evanghelidis si Constantin Moraitachis.

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti

Vezi galerie Foto Biserica Greaca din Bucuresti



29 August 2012

Vizualizari: 10885

Voteaza:

Biserica Greceasca Buna Vestire - Bucuresti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.