Manastirea Stanesti

Manastirea Stanesti Mareste imaginea.

Manastirea Stanesti, aflata in comuna Lungesti, la mica distanta de Manastirea Mamu, face parte din salba de locasuri monahale din partea sudica a judetului Valcea. Biserica vechiului Schit Stanesti este inchinata Adormirii Maicii Domnului.

Manastirea Stanesti - scurt istoric

Pe locul actualei biserici s-a aflat o alta, mult mai veche, numita Cornet. Vechea biserica, din lemn, a fost ridicata de "banul Mogos" si de fiul sau, "spatarul Mogos Armas". Acest lucru reiese si dintr-o veche pisanie, scrisa in anul 1536, in limba slavona, cu pensula. Se crede ca biserica din Stanesti a fost o simpla capela, intr-o curte boiereasca bine fortificata.

In anul 1537, logofatul Giura si sotia lui, jupanita Vilaia, care au mostenit vechea biserica, au construit pe locul ei o alta, din caramida, in forma de cruce. Biserica a fost terminata de pictat in ziua de 28 octombrie 1536. Noul ctitor era "fiul lui Dimitrie Pozob si al Zorzei, care a devenit apoi sotia lui Harvat", mare logofãt. La randul ei, Vilaia era fiica spãtarului Mogos. Noii ctitori aveau patru copii: banul Preda, care este inmormantat in biserica, Harvat, Mogos si Maria.

Manastirea Stanesti

Spatiile interioare ale noii biserici sunt despartite de ziduri, pe naos poarta o turla deosebita, iar peretii exteriori ii are acoperiti cu caramida aparenta. Se crede ca la aceasta biserica au lucrat niste mesteri din Valea Moravei. In jurul anului 1557, biserica a fost pictata in fresca de catre zugravul grec Eratuti.

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, cand boierii Buzesti au inceput sa zideasca si sa refaca numeroase locasuri crestine in Oltenie, ei au luat in grija si Schitul Stanesti. Ctitorii acestei biserici, neavand mostenitori, dreptul la stapanire asupra mosiei il dobandeste boierul Stroe Buzescu, urmasul lui Giura, prin mama sa, Maria.

In anul 1586, biserica apare amintita intr-un act de danie al fratilor Stroe, Preda si Radu Buzescu, impreuna cu postelnicul Stanila. Ei au adaugat vechii biserici un pridvor larg, inchis pe toate laturile. Pridvorul imbratiseaza pronaosul, ajungand pana la absidele naosului, prin doua siruri de coloane. Tot acum se vor ridica chiliile monahale.

In vremea lui Stroe Buzescu, biserica a fost inzestrata cu mosii intinse, dar dupa moartea acestuia, petrecuta in ziua de 19 mai 1615, Maria Baneasa si Radu Postelnicu, fiii clucerului Radu Buzescu, inchina Manastirea Stanesti catre Patriarhia de Alexandria, prin patriarhul Chiril Lucaris.

Dupa cativa ani, timp in care Patriarhia a arendat toate mosiile, prin interventia doamnei Sima Buzescu, sotia lui Stroe, manastirea trece sub conducerea patriarhului Gherasim, iar in cele din urma, sub administratia "Sagarcii din Dolj".

Manastirea Stanesti

In aceasta manastire a fost inmormantat, in taina, capitanul Stroe Buzescu, unul dintre oamenii de seama ai voievodului Mihai Viteazul. Pe piatra de mormant sunt gravate scene din lupta dusa cu tatarul si o interesanta inscriptie tradusa de profesorii Chirea si Balan. Piatra sa de mormant a fost descrisa de arhitectul Ion Traianescu, la inceputul secolului al XX-lea.

In pridvor a fost inmormantat jupanul Dumitru Ban, iar in pronaos au fost inmormantati Sima, sotia lui Stroe Buzescu, la inceputul secolului al XVII-lea, Preda Postelnicu, fiul ctitorilor picturii, Giura Logofatul si Vilaia. In naos mai exista un mormant, datand din secolul al XVI-lea, pe care marele istoric Nicolae Iorga nu a mai putut citi decat: "Monahia va...".

In anul 1900, biserica Manastirii Stanesti functiona ca filie a parohiei Lungesti. In anul 1937, credinciosii din localitate si preotul paroh Dumitru Popescu au restaurat amplu locasul de cult, iar multumita lor, locasul poate fi vazut astazi intr-o stare foarte buna.

In vechea biserica a Manastirii Stanesti nu se afla obiecte liturgice din metale pretioase, dar se gasesc obiecte cu valoare istorica si documentara, asa cum sunt cele doua icoane care dateaza din anul 1558 si Evanghelia scrisa cu litere chirilice, pe hartia vremii, legata in lemn si piele maro, care dateaza din anul 1723. Picturile in fresca de la Stanesti, originale, au o valoare istorica deosebita, intrucat sunt considerate printre cele mai vechi picturi de ansamblu din Tara Romaneasca.

Teodor Danalache

 Manastirea Stanesti

19 Iunie 2013

Vizualizari: 1832

Voteaza:

Manastirea Stanesti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE