Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus


Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. Poporul roman, care s-a nascut crestin, are prin aceasta manastire, ca si prin celelalte 250 manastiri ortodoxe din Romania, cea mai trainica punte de legatura a tuturor romanilor, de-o parte si de alta a Carpatilor. Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. In anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire.

La sfarsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de incercarile principilor calvini de a o calviniza; atacurile au <a href='/biserici-si-manastiri-din-romania/67949-manastirea-brancoveanu-sambata-de-sus' _fcksavedurl='/biserici-si-manastiri-din-romania/67949-manastirea-brancoveanu-sambata-de-sus' title='Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus' class='linking auto'>Manastirea Brancoveanu - Sambata</a> de Suscontinuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru a intari si a salva Ortodoxia romana de noul pericol al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a intemeiat la Sambata de Sus o manastire ortodoxa, pentru a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Persecutiile religioase ale stapanirii austro-ungare au facut mii de victime printre romani. Schimbarea credintei stramosesti a romanilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. Romanii ortodocsi au incercat sa reziste, fiind ajutati in primul rand, de bisericile si manastirile lor. Din aceasta cauza a inceput calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de manastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. In 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa in stare de ruina. Manastirea Brancoveanu, ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei in Tara Fagarasului, zidita intre anii 1696-1698, a fost distrusa in anul 1785. Dupa daramarea manastirii, palatul brancovenesc din Sambata de Sus, aflat la 10 Km departare de manastire, a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brancoveanu; acestia au stapanit domeniul pana la reforma agrara din anul 1922, cand Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brancovenesc impreuna cu ruinele si toata incinta manastireasca de la Sambata de Sus. In decursul celor 140 de ani de parasire in ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe incercari de restaurare a manastirii. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi. Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat in interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sf. sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea in Tara Romaneasca. La exterior, decoratia in piatra a incadrarilor de la usi si ferestre, dar mai ales a pilastrilor sculptati si a panourilor de piatra traforata din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusete acestui monument. Braul de caramida asezat in zimti,Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus acoperisul de sindrila si proportiile perfecte ne infatiseaza un monument vrednic de epoca domnitorului Brancoveanu. Turla bisericii este octogonala la exterior si cilindrica in interior. Interiorul bisericii, in forma de cruce, e impartit in altar, naos, pronaos si pridvor si este impartirea intalnita la mai toate bisericile construite in epoca lui Brancoveanu, ca si dupa aceea. Pictura din pridvorul bisericii e in intregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar, fixata intr-un ancadrament de piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata intr-o placa de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni. In naos, pictura e aranjata in cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Invierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tampla bisericii, construita din zid masiv, care permite intrarea in altar prin trei usi, este de asemenea pictata in intregime in fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura in fresca a altarului e dispusa in patru registre: Maica Domnului pe tron, Impartasirea Apostolilor, Sfinti Ierarhi (in doua registre). Mai jos de biserica, la cca. 50 m, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita a manastirii in forma initiala, unde pana in anul 1997 (cand au fost mutate in turla noii incinte) au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a caror greutate depaseste 2000 Kg. In anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafata aflata in proprietatea manastirii, asezandu-se o noua poarta sculptata in lemn de stejar si s-a incheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brancovenesc, executat in lemn de stejar sculptat in motive brancovenesti, iar in interior decorat cu picturi neobizantine. Fantana "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesa din incinta manastirii, in jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut multe intamplari miraculoase si legende, a fost restaurata, mai intai, de Mitropolitul N. Balan, iar in zilele noastre s-a construit in jurul ei un baldachin sculptat in lemn de stejar. Tot ca o lucrare de innoire a Manastirii Brancoveanu se inscrie si renovarea si extinderea altarului din padure, unde se savarsesc slujbele religioase in aer liber. Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului. I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu, lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa s-au facut reparatii capitale si s-a Manastirea Brancoveanu - Sambata de Susrestaurat pictura de la vechea biserica brancoveneasca. Imprejurul ei s-a ridicat din temelii incinta in stil brancovenesc, in forma de patrulater, potrivit traditiei ortodoxe romanesti, compusa din doua corpuri masive de cladiri cu doua nivele - unul spre nord si altul spre sud; trei foisoare sculptate in piatra impodobesc incinta in exterior si interior. Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde intre altele, la parter, o trapeza incapatoare, bucatarie si chilii, la etaj, casa brancoveneasca, o mare biblioteca, un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla si lemn si obiecte de patrimoniu colectionate de I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, toate aceste spatii marturisind intentia de a face din Manastirea Brancoveanu un centru de spiritualitate ortodoxa si de cultura romaneasca. Ca o recunoastere a meritelor si suferintelor domnitorului martir, ctitorul Manastirii de la Sambata de Sus, Constantin Brancoveanu impreuna cu cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei si cu ginerele sau, sfetnicul Ianache, acestia au fost canonizati la 21 iulie 1992 de catre Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, iar sarbatorirea lor inscrisa in calendarul ortodox sub denumirea de "Sfintii Martiri Brancoveni" se face in 16 august. Dupa 208 ani de la daramarea ei in anul 1785, Manastirea Brancoveanu a reinviat in ziua de duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea "Adormirea Maicii Domnului", cand s-a sfintit biserica noua ce poarta hramul Sfintilor Martiri Brancoveni, ca si intreaga manastire. Sfintirea a fost savarsita de catre Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Roma, Patriarh Ecumenic, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei si Patriarh al Romaniei, de catre I.P.S. Dr. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului si de alti inalti ierarhi, preoti si diaconi. Un mare renume a adus manastirii atelierul de pictura pe sticla. Se cuvine sa aratam ca scoala de zugravi, intemeiata de Brancoveanu la Sambata, a impamantenit aici stilul brancovenesc, mai intai in picturi murale la bisericile din aceasta parte a tarii, iar apoi in pictura pe sticla, al carei leagan de formare a fost Tara Fagarasului. Astazi, atelierul de pictura pe sticla in care se lucreaza intr-o maniera noua picturi traditionale pe sticla si creatii noi, este cea mai importanta scoala deManastirea Brancoveanu - Sambata de Sus pictura din tara, scoala condusa de Parintele Arhidiacon Calinic Morar. Muzeul Manastirii Brancoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, in mare majoritate executate in maniera popular-naiva, in care predomina stilul brancovenesc, lucrari de mare valoare istorica. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei. Sa amintim si cladirea "Academiei de la Sambata" ce se inalta acum langa incinta manastirii pentru a ne face o idee de ansamblu asupra Manastirii Brancoveanu de la poalele Muntilor Fagaras. In prezent obstea manastirii este de 35 vietuitori fiind condusa de parintele staret Arhim. Ilarion Urs. Dumnezeu sa ne ocroteasca pe toti si rugaciunile Sfantului Martir Brancoveanu, primul ctitor al manastirii, si cu ale celor impreuna martiri cu dansul, sa ne ajute in toata ziua si in tot ceasul pe noi si manastirea aceasta in vecii vecilor. Amin!

Sursa: manastireabrancoveanu.ro

.

13 Iunie 2012

Vizualizari: 22528

Voteaza:

Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE