Biserica din Albesti

 

 


Veche asezare de mosneni, cu vatra originala chiar pe malul drept al raului Ialomita, Albestii isi au numele dupa intemeietorul satului sau dupa primul locuitor al sau. Albestii de pe Ialomita sunt atestati prima data la 23 iunie 1608, intr-un hrisov prin care voievodul Radu Serban intarea lui Dragul logofat si sotiei lui Calea ocina la Buesti, cu mai multe parti, intre care si 64 de stanjeni cumparati „de la Manea din Albesti si de la femeia lui Zoica si de la fiica ei, anume Neaga", precum si alti 12 stanjeni cumparati „de la Burlea din Albesti si de la femeia lui, Coman, fiica lui Radoslav". in secolele urmatoare, parti insemnate din mosia Albestilor au trecut in proprietatea unor familii boieresti. Astfel, in secolul al XVIII-lea aveau mo­sie acolo boierii Perieteni, apoi boierii Orasanu, pentru ca la mijlocul secolului XIX familia prin­cipilor sarbi Obrenovici sa devina proprietara. Dupa anul 1895 mosia Albeasca a ajuns in pro­prietatea lui Alexandru Lahovary, lider politic con­servator si fost ministru in mai multe randuri, apoi a sotiei sale, Simona Lahovary. inaintea primu­lui razboi mondial, mosia Albesti apartinea lui Luca D. Zisu, apoi urmasilor acestuia, pana la marea improprietarire din 1921.
 

Biserica din Albesti

 

Vatra veche a satului s-a aflat chiar pe malul drept al raului Ialomita, de unde localnicii s-au stramutat pe vatra actuala in anii 1858-1859, in urma repetatelor revarsari ale raului. Albesti a devenit comuna rurala la anul 1864 si cuprindea satul omonim, impreuna cu satul Buesti. La anul 1882, comuna cuprindea satul Albesti, catunul Bataluri si catunul Buesti, iar la anul 1896 cu­prindea Albestii, Batalurile, Buestii si Socoalele, adaugandu-i-se apoi si nou-infiintatul sat Dragos-Voda. In anul 1904, pentru o scurta perioada de timp, Albestii au devenit resedinta a plasii cu acelasi nume, trecand din 1905 la plasa Slobozia.

Principalul monument al asezarii este biseri­ca de lemn Adormirea Maicii Domnului, aflata langa intersectia din centrul localitatii. Vechea bise­rica a satului s-a aflat pe vatra initiala a satului si fusese ridicata pe la anul 1800, fiind o con­structie din gradele. Lacasul actual a fost ridicat la anul 1874 de comunitatea locala, principalii cti­tori fiind Alexe Chitu, Stefan Bratianu, Gh. Badic s.a. Biserica a fost refacuta in anul 1914, apoi in mai multe randuri in secolul XX. Ridicata la inceput doar din lemn de stejar, biserica a fost transformata la partea superioara, unde acoperisul si turla sunt astazi din tabla, ceea ce afecteaza va­loarea monumentului. Edificiul este trilobat si are pridvor inchis, pronaos, naos si altar. Absidele sunt realizate in trei laturi; singura turla a bisericii are un plan hexagonal, materialul si situarea ei dea­supra pronaosului dand un aspect disproportionat edificiului. Pictura interiorului a fost realizata dupa ridicarea bisericii, fiind refacuta la 1911-1914 si in cursul secolului XX. Pisania din amvon mentio­neaza: „ACEASTA SFANTA BISERICA S-A FACUT IN ANUL DE LA CRISTOS 1874 CU BUNAVOINTA DOMNILOR: ALEXE KITU, KIRU BARBU, STEFAN BRATIANU, BADIC GHEORGHE, SERBAN, SOTIE MARIA, IONITA DINESCU, SOTII IOVA, DUTU BADEA, SOTIE MARIA, CONSTANTIN DESCU, MANTA IOSIF, SOTIE ANA SI TOTI LOCUITORII ACESTEI PAROHII. SI S-A REZUGRAVIT IN ANUL 1911".

In prezent, biserica se afla in restaurare; posta­mentul a fost realizat din ciment si urmeaza a fi placat cu piatra. Dintre preotii care au slujit acolo, de-a lungul unui secol de existenta a lacasului, sunt de amintit popa Ionita, popa Zamfir, pr. Ion Belceanu, pr. Alexandru Negoescu, pr. Ion St. Rasanu s.a.

In curtea bisericii se pastreaza monumente funerare ale unor localnici raposati catre sfarsitul secolului XIX si la inceputul secolului XX. Peste drum de biserica se afla monumentul fiilor satu­lui, cazuti in primul razboi mondial.

prof. drd. Stefan GRIGORESCU

Baraganul Ortodox

12 Iunie 2012

Vizualizari: 4491

Voteaza:

Biserica din Albesti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE