Biserica "Oborul Vechi"
Biserica cu hramul "Sf. Ioachim si Ana" este un monument de arhitectura, datorita monumentalei cruci de piatra ce se afla in altar. Sfantul locas de inchinaciune, din punct de vedere arhitectonic prezinta un specific al sau, in sensul ca ridicarea sa a fost efectuata in trei etape distincte: mai intai a fost construit altarul (troita de odinioara), dupa aceea naosul si in al treilea rand pronaosul, in forma actuala.
a. Exteriorul. Sfantul locas, fiind construit in secolul al XVIII-lea, la zidirea lui s-a folosit caramida olteneasca, altarul deosebindu-se de restul edificiului printr-un brau circular si niste panouri fara pictura, scoase in evidenta din tencuiala, pentru a se incadra stilului "brancovenesc". Acoperisul bisericii s-a facut din olana de Dobrogea, care-i da un aspect placut privirii credinciosilor decat tabla obisnuita.
b. Interiorul. Pridvorul a fost adaugat in 1938 cand s-a restaurat biserica. Aceasta anexa a Bisericii nu are picturi murale, ci adaposteste in el cateva icoane mai vechi din patrimoniul bisericii, insa nici una din ele nu este mai veche de secolul al XVIII-lea. Sfintele icoane sunt interesante pentru evolutia artei picturale bisericesti ale pictorului D. Belizarie (icoana Sf. Gheorghe). Pronaosul se afla pe locul pridvorului vechii biserici si in el au mai ramas resturi din frescile picturii de la inceputul secolului al XVIII-lea. Pe locul vechiului pridvor al Bisericii, sunt doua icoane mai vechi, din care una arata ca la Biserica "Oborul vechi " isi serbau dogarii patronul lor, pe Sf. Haralambie. Naosul Bisericii pastreaza din vechea fresca doua bucati, iar in Sf. Altar se afla monumentala cruce a serdarului Matei Mogos, executata la inceputul secolului al XVIII-lea (1719) precum si cateva parti din pictura in fresca, de la finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.
c. Istoricul Bisericii. Fata de alte locasuri de cult, Biserica nu are pisanie si nici documente mai vechi. Informatiile istorice provin din traditia locala, deoarece lipsesc documentele autentice care sa vorbeasca de originea bisericii. Dupa istoricul Ionescu Gion, cat si dupa ceilalti istorici care vorbesc despre Biserica "Oborul-Vechi", datele acestora se bazeaza tot pe traditia orala, conform careia biserica a fost construita astfel peste crucea monumentala, inalta de aproape 5 m, adapostita de o troita de zid, la indemnul mitropolitului Grigorie in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea (1760 - 1780), s-a zidit o bisericuta fara abside care a devenit Biserica "Targului de Afara". Acest sfant locas in inchinaciune era aproape de oborul de vite si cereale, asa cum la vremea aceea locurile comerciale se aflau la periferia oraselor. La inceputul sec. al XIX-lea, biserica va purta si ea numele de "Oborul Vechi", deoarece spatiul de schimburi comerciale al Bucurestiului s-a marit si mutat la periferia orasului, cam unde este astazi liceul "Iulia Hasdeu". Prima forma a bisericii era dreptunghiulara (n-avea abside) si de dimensiuni foarte niici. De aceea, spatiul fiind prea mic, enoriasii l-au lungit cu 5 m, astupand vechiul pridvor si spargand zidurile laterale de langa Sf. Altar. Tot acum au fost construite si cele, doua abside.
Monumentul de arhitectura de la Biserica "Oborul Vechi", il formeaza crucea din piatra a serdarului Mogos, din Sf. Altar, care este adevarat giuvaer prin sculpturile ei interesante, cat si prin inscriptia cu caractere chirilice. Inscriptia are urmatorul cuprins: "Crucii Tale ne inchinam Stapane, si prea sfanta invierea Ta slavim. Crucea pazitoare a toata lumea; cruce bisericii podoaba, cruce a imparatilor intarire, cruce a credinciosilor intemeiere; cruce a ingerilor slava si diavolilor rana. O, buni credinciosi calatori, care pe aceia treceti si pe cinstita cruce in lava vedeti, pe a credinciosilor podoaba si a dracilor stricare, asternut picioarelor lui Iisus Christos, ei va inchinati cu dragoste mare, ca pre dansa s-a inaltat Datatorul de viata. Rugati-l pe tara sa o pazeasca de rele primejdii ca sa nu piara, iar pe acel ce cu a lui cheltuiala crucea a inaltat, al tarii marele serdar Matei Mogos, sa-l miluiasca si spre imparatia cereasca ajute-l sa mosteneasca" leat 7227 (1719).
Serdarul Matei Mogos, a fost dregator din timpul epocii brancovenesti. Despre viata si activitatea acestuia nu sunt documente pe baza carora sa putem alcatui o biografie mai detaliata. Dintre icoanele care impodobesc sfantul locas, ne atrage cea a patronilor bisericii, Sfintii Parinti loachim si Ana, donata de domnitorul Alexandru Ipsilanti. Aceasta sfanta icoana, asa cum confirma traditia, a fost adusa de la Constantinopol si are pe dansa, in limba greaca, urmatoarea inscriptie: "Rugati-va catre Domnul sfintilor, pentru robii lui Dumnezeu, Alexandru Ipsilanti si Ecaterina Doamna, cu fiii lor". Probabil ca de la aceasta icoana daruita de domnitor, biserica si-a ales hramul Sf. Parinti Ioachim si Ana. In inventarul bisericii sunt inregistrate carti vechi de ritual din anul 1830. Cele existente nu au pe ele inscriptii interesante care sa ne dea posibilitatea ca sa oferim date de ordin istoric. Ceea ce gasim pe cartile de cult, sunt insemnari generale lipsite de interes carturaresc.
Pr. Paroh Emilian Cornitescu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.