Patimirea Cuviosului Nichita Marturisitorul, Episcopul Calcedonului
Cuviosul parintele nostru Nichita iubea din tinerete pe Hristos. El s-a lepadat de lume si de toate cele din lume si, placind lui Dumnezeu prin viata imbunatatita, a fost ridicat la scaunul arhieresc al Calcedonului. Ca arhiepiscop, statea ca o faclie in sfesnic, cu care a luminat lumea si a impodobit Biserica lui Hristos. Si era foarte milostiv spre saraci, ca hranea pe cei flaminzi, imbraca pe cei goi, primea si odihnea pe cei straini. El era tatal sarmanilor, aparatorul vaduvelor si izbavitorul napastuitilor.
In vremea eresului luptatorilor de icoane de pe vremea imparatiei lui Leon Armeanul, Sfintul Ierarh Nichita s-a aratat marturisitor al lui Hristos, de vreme ce s-a nevoit mult impotriva credintei celei rele, mustrind si lepadind dogmele cele necredincioase, apoi, invatind si sfatuind cu dreapta credinta a se inchina icoanei lui Hristos, a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu si a tuturor sfintilor. El a patimit mult pentru dreapta credinta de la imparatul cel raucredincios si de la cei de un gind cu el, si astfel a suferit izgoniri, defaimari si chinuri.
Dupa multi ani si dupa multe osteneli de marturisitor, a trecut cu pace la Dumnezeu, de la cele de aici. Dumnezeu l-a preamarit in cer inaintea ingerilor Sai, iar pe pamint inaintea oamenilor, de vreme ce la cinstitele lui moaste s-au facut minuni care dau tamaduiri de toate bolile ca sa se slaveasca intru el Dumnezeu, Cel preamarit intru sfintii Sai. Amin.
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.