Inaltarea Sfintei Cruci (Post)

14 septembrie - Sfanta Elena, maica Sfantului Imparat Constantin cel Mare, este cea careia Dumnezeu i-a daruit, cu putin inaintea mortii, sa afle la Ierusalim crucea rastignirii Domnului. Dar intrucat acolo se aflau laolalta si crucile celor doi talhari rastigniti pe Golgota de-a dreapta si de-a stanga lui Iisus, lucrurile nu s-au putut lamuri decat printr-o minune: in timp ce crucile talharilor n-au aratat vreun semn, crucea Domnului a sculat din moarte o femeie vaduva, la simpla atingere a sicriului acesteia. Cutremurata, imparateasa a ingenuncheat si a sarutat sfantul lemn, iar oamenii din jur, ingramadindu-se, ar fi vrut fiecare sa-l atinga si sa-l sarute, dar aceasta nefiind cu putinta, caci se adunase multime multa, au cerut macar sa poata vedea cu totii crucea mantuirii. Atunci Fericitul Macarie, Patriarhul locului, a inaltat crucea deasupra amvonului (cum se vede in icoana), iar poporul a inceput a striga cu infiorata bucurie: „Doamne, miluieste-ne cu puterea crucii Tale“. Si de atunci se tine sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci, pentru care Biserica a randuit zi de post si mare rugaciune.

Crucea ramane semnul cel mai de seama al crestinismului, iar cinstirea ei aparte s-a raspandit mai ales din secolul 4, inca din timpul vietii Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Spre cinstirea ei sarbatoreasca au fost randuite, in afara zilei de 14 septembrie, alte 3 date de peste an: duminica a treia din Postul Mare, ziua de 7 mai si ziua de 1 august.    

 

Ai intrebari, opinii despre acest articol? Adreseaza-te forumului!