DESFRAUL SI ADULTERUL. (OSANDA LOR) - 4 Grigorie de Nyssa

Iar deosebirea pacatelor ce se comit din pofta si din voluptate este aceasta unul adica se numeste adulter si celalalt desfranare. Unora dintre cei scrupulosi insa le-a placut sa socoteasca si desfranarea la pacatul adulterului; din cauza ca numai una singura este insotirea cea legiuita, atat a femeii cu barbatul, cat si a barbatului cu femeia. Deci orice nu este dupa lege afara de lege este; si cel ce nu are pe ale sale fireste ca are pe cele straine; caci omului un singur ajutor i s-a dat de la Dumnezeu si femeii un singur cap i s-a impus. Drept aceea, Daca cineva poseda pentru sine insusi vasul sau propriu , precum il numeste dumnezeiescul Apostol (I Tes. 4, 4), legea firii admite intrebuintarea cuvenita; dar daca cineva s-ar intoarce spre cel ce este afara de ale sale proprii, negresit cu cel strain va fi; iar strain este fiecaruia tot ceea ce nu este al sau, macar si daca n-are marturisit pe cel ce-l stapaneste.
Deci, dar, celor ce cerceteaza chestiunea mai exact si desfraul li se arata a nu fi departe de pacatul adulterului, caci si dumnezeiasca Scriptura zice nu fi mult cu cea straina (Pilde 5, 20). Dar, fiindca pentru cei mai neputinciosi s-a facut de catre Parinti oarecare ingaduire, infractiunea aceasta sa dovedit prin impartirea generala ca desfranare sa se numeasca implinirea poftei ceea ce se comite de cineva fara nedreptatim, altuia; iar adulter, vatamarea si nedreptatirea celui strain. Si la aceasta se socoteste a fi si stricarea dobitoacelor si pederast a; caci si acestea sunt adulter al firii; caci in cel strain si afara de fire se face nedreptatea. Deci fiind impartirea aceasta si in acest fel a pacatului, si tratamentul ii este general in scopul ca omul sa devina curat prin cainta de furia patimasa catre acest fel de voluptati. Deoarece cei ce s-au patat cu desfranare nu au amestecat oarecare nedreptate fata de un strain cu pacatul acesta, din cauza aceasta indoit s-a hotarat timpul pedepsirii pentru cei ce s-au spurcat in adulter si in celelalte rautati oprite, adica in stricarea de dobitoace si in turbarea asupra partii barbatesti; caci la acestia, cum am zis, se dubleaza pacatul, unul adica cel al nelegiuitei voluptati, iar celalalt, care provine din nedreptati-rea celui strain. Si se face oarecare deosebire in privinta motivului pocaintei si la acest fel de pacate ale lacomiei dupa placeri. Caci cel ce adica de sinesi nazuind spre marturisirea pacatelor, prin aceea ca a primit sa devina acuzator din indemn propriu, impotriva celor tainuite, ca unul care a inceput deja vindecarea patimei si arata semn al schimbarii spre mai bine, se va supune unor epitimii mai blande, iar cel ce se vadeste in rautate ori prin oarecare banuiala, ori prin para fiind vadit fara de voie, se supune unei pedepse mai aspre, astfel ca numai curatinduse el deplin se primeste la impartasirea celor sfinte. Asadar, canonul este acela ca cei ce s-au spurcat in desfranare, trei ani sa fie cu totul scosi de la rugaciuni, iar trei ani sa participe numai la ascultarea rugaciunilor, si alti trei ani sa se roage intru pocainta impreuna cu cei ce se prosterneaza si apoi sa se impartaseasca de cele sfinte. Si in privinta celor ce au zel mai mare in indreptare si prin viata arata intoarcerea spre bine, este cu putinta celui ce dispune ca, spre folosul oranduielilor bisericesti, sa scurteze timpul ascultarii si mai degraba a-i aduce la intoarcere. Si inca o data a scurta si acest timp, si mai curand a-i primi in comuniune, indata ce ar judeca prin insasi cercetarea sa situatia celui ce se vindeca. Caci (48, 61 ap. 87, 93, 98 Trul.; 20 Anc.; 1,8 Neocez; 102 Cartag, 3, 7, 9, 18, 21, 31, 37, 38, ,39, 58, 59, 59, 60, 62, 63, 77 Vasile Cel Mare precum este oprit a arunca margaritarul inaintea porcilor (Mt. 7, 6), astfel nu este ingaduit a lipsi de margaritarul pretios pe cel ce s-a facut deja om, prin curatire si lipsa de patimi. Iar facandu-se nelegiuirea prin adulter sau prin celelalte feluri de necuratie, precum am spus mai inainte, in privinta tuturor se va vindeca cu aceeasi pedeapsa ca si pacatul greu al desfranarii; numai ca se va dubla timpul. Dar si in aceasta privinta se va tine seama de dispozitia sufleteasca a celui ce se vindeca, la fel ca si la cei ce s-au dedat spurcaciunii desfranarii, astfel ca, ori mai curand, ori mai tarziu, sa se faca partas de cel Bun.

15 Mai 2009

Vizualizari: 613

Voteaza:

DESFRAUL SI ADULTERUL. (OSANDA LOR) - 4 Grigorie de Nyssa 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE