FELURILE PACATELOR SI TAMADUIREA LOR - 1 Grigorie de Nyssa

Dintre cele ce contribuie la sfanta serbare a Pastilor, una este si aceea ca sa intelegem oranduirea cea legiuita si canonica in privinta celor ce au pacatuit, cum sa se vindece toata boala cea sufleteasca, ceea ce s-ar fi facut prin vreun pacat. Fiindca sarbatoarea aceasta universala a creaturii care, dupa rotatia randuita a ciclului anual, se savarseste in fiecare an in lumea intreaga spre invierea celui cazut (iar caderea este pacatul si invierea indreptarea cea din caderea in pacat), bine ar fi ca in ziua aceasta sa aducem la Dumnezeu prin harul baii nu numai pe cei transformati prin a doua nastere, ci si pe cei ce vin iarasi la calea cea vie prin pocainta si prin intoarcere de la faptele cele moarte, si pe acestia sa-i aducem de mana la nadejdea cea mantuitoare, de care s-au instrainat din cauza pacatului (Evr. 9, 14). Si nu este lucru mic a chibzui cu judecata dreapta si incercata motivele in privinta acestora, dupa invatatura proorocului, care porunceste ca trebuie sa se cumpaneasca motivele la judecata asa Ca , precum zice, sa nu se clateasca in veac, si intru pomenire vesnica va fi dreptul (Ps. 111, 5, 6) Caci precum la vindecarea cea trupeasca scopul mestesugului celui doftoricesc este de a face sanatos pe cel bolnav, si felul tratamentului este deosebit deoarece si metoda cea vindecatoare se intrebuinteaza la fiecare boala potrivit felurimii bolilor, astfel fiind de multe feluri si patimirile in boala sufleteasca, este nevoie ca si tratamentul sa fie de multe feluri, producand vindecare potrivit cauzei suferintei.
Astfel vom lamuri chestiunea cum sa fie metoda de procedat in privinta problemei ce este pusa inainte. Trei sunt elementele cele ce sunt a se lua in considerare in privinta sufletului nostru dupa cea dintai impartire ratiunea, concupiscenta si irascibilitatea. Intru acestea sunt si faptele cele bune ale celor ce vietuiesc potrivit virtutii, si prabusirile celor ce merg spre rautate. Pentru aceea se cuvine ca cel ce voieste sa aduca vindecare potrivita partii celei bolnave a sufletului mai intai adica sa cerceteze in care parte s-a asezat patima; si apoi astfel cu potrivire sa aduca vindecare celui ce a patimit, ca nu cumva, din cauza nepotrivirii metodei doctoricesti, alta sa fie partea ce boleste si alta ce primeste vindecare; precum cu adevarat vedem ca unii dintre doctori, in necunostinta partii celei te sufera intai, mai adauga la boala, prin cele ce ii lecuiesc. Caci boala fiind de multe ori dupa taria fierbintelii, deoarece celor ce se osadesc de raceala prea multa este de folos doctoria cea infierbantatoare si incalzitoare, astfel ceea ce se da acestora cu chibzuiala, aceeasi aplicand-o fara de socotinta celor ce ard in fierbinteala peste masura, au facut suferinta cu anevoie de vindecat. Deci precum la doctor prea necesara s-a socotit a fi cunoasterea insusirii elementelor corpului, pentru ca fiecaruia din cele ce afla bine sau rau sa se faca indreptarea celui ce este pus in afara de fire. Astfel si noi, nazuind a cunoaste deosebirea celor privitoare la suflet, drept inceput si fundament la vindecarea diferitelor suferinte vom pune cunoasterea originii bolii. Deci dar in trei parti, precum am zis, deosebindu-se insusirea motivatilor sufletului, in partea rationala si cea concupiscenta si cea irascibila, faptele cele bune ale partii rationale ale sufletului sunt parerea cea 52 ap.; 102 Trul. bine cinstitoare de Dumnezeu, si cunoasterea distincta a binelui si a raului, si notiunea clara si neconfuza in privinta firii hotararilor, ce este adica de ales dintre cele ce sunt, si care trebuie sa fie de urat si de ferit. Si iarasi dimpotriva se va observa rautatea, ceea ce este in partea aceasta, cand va fi adica necinstire de Dumnezeu, si lipsa de apreciere in privinta binelui adevarat, parerea sucita si defectuoasa asupra firii lucrurilor, incat se pune lumina in loc de intuneric, si intunericul in loc de lumina, precum zice Scriptura (Is. 5, 20). Iar a partii celei concupiscente este indemnul virtuos a se indruma pofta spre ceea ce este intr-adevar de dorit si cu adevarat bine, si orice putere de iubire si dispozitie este intru noi sa se indrepteze intreaga intr-acolo, spre a se convinge ca nimic altceva nu este pentru firea sa de iubit decat virtutea si firea care izvoraste virtutea. Iar ratacirea si pacatul acestei parti este cand cineva va deplasa pofta spre slava desarta, cea fara de fiinta, ori catre floarea cea vopsita pe trupuri, de unde deriva iubirea de bani si iubirea de marire, si iubirea de desfatari, si toate cele de acest fel, care depind de soiul acesta de rautate. Si iarasi fapta buna a dispozitiei irascibile este ura rautatii si lupta impotriva patimilor, si a se intari sufletul spre barbatie, ca sa nu se inspaimante de cele de multi socotite ca infricosate, si pana la sange sa stea impotriva pacatului si sa dispretuiasca ingrozirea de moarte si durerile uneltelor de tortura si despartirea de cele mai placute, si in general a deveni mai buni fata de toate cele ce pe multi, din oarecare obisnuinta sau parere preconceputa, ii tine in voluptate, luptandu-se pentru credinta si virtute. Iar caderile acestei fel de parti a sufletului tuturor sunt evidente pizma, ura, mania, barfirea, nazuintele si dispozitiile spre cearta si razbunare, care prelungesc mania multa vreme si pentru multi se termina prin ucideri si sangerari; caci ratiunea neinvatata, neafland unde sa-si intrebuinteze arma cu folos, intoarce asupra sa ascutisul fierului, si arma de aparare data noua de Dumnezeu se preface in pierzatoare pentru cel ce o intrebuinteaza rau.

15 Mai 2009

Vizualizari: 595

Voteaza:

FELURILE PACATELOR SI TAMADUIREA LOR - 1 Grigorie de Nyssa 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE