Cuvant inainte


Cuvant inainte

Momentul unui jubileu care consemneaza, intr-o lucrare de referinta si-n adevarate file de cronica, multiple aspecte din truda de secole a celor ce pregatesc "painea noastra cea de toate zilele" este un prinos de cinstire si recunostinta pentru cei ce adauga la hrana sufleteasca din Rugaciunea Domneasca si pe cea trupeasca.

Poate nicaieri ingemanarea grijii pentru suflet si trup si realizarea acesteia nu este mai semnificativa ca in Dobrogea. Samanta crestinismului sadita de Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat la apostolat, a rodit multimea de martiri, sfinti, ierarhi jertfitori, bazilici si manastiri spre indestularea duhovniceasca a credinciosilor. Acestia, la randul lor, in duhul aceleeasi credinte, au facut ca pamantul aceste sfintit si cu sudoarea fruntii lor sa hraneasca atat pe cei care, din neam in neam salasluiesc aceasta glie, dar si pe cei care, atrasi de frumusetile mirifice ale deltei si marii, intalnesc aici si "Drumul Painii in istoria Dobrogei" presarat cu frumusetea si efortul muncii omului.

Cartea de fata prezinta cu maiestrie acest drum al painii, din antichitate pana in zilele noastre si arata cum aceasta paine a hranit si pe localnici si pe oaspeti. Vedem pe acest drum, vechiul si primitivul plug alaturi de cel nou si puternic, rasnita antica gasita in ruinele unei bazilici, moara de vant ce innobileaza orizonturile dobrogene, aidoma unei biserici de lemn, constructiile industriale de panificatie ale zilelor noastre, iar in umbra tuturor omul si sufletul sau care a infaptuit toate aceste minuni.

Mai mult, evidentierea dezvoltarii acestui domeniu de activitate pune in valoare o intreaga traditie legata de respectul omului pentru munca, pentru rodul  pamantului, pentru paine. Aceasta traditie ne aduce permanent in fata faptul ca painea constituie elementul fundamental de referinta la cele mai de seama momente din viata noastra. Pe langa hrana de baza si de zi cu zi, cu ea savarsim jertfa cea nesangeroasa infaptuita real de Mantuitorul Iisus Hristos pe Cruce, prin ea, sub forma de prescure si colac, ne aducem aminte de inaintasii nostri si ne regasim in comuniune cu toti semenii si cu toti cei mai dinainte adormiti parinti si frati ai nostri. Si poate ca trebuie sa mai amintim aici ca painea reprezinta si simbolul unitatii umanitatii, aidoma fenomenului prin care ea insumeaza pamantul, spicul, munca omului, toate datatoare de viata.

Citind o asemenea carte, mai mult decat a realiza o simpla informare despre evolutia unui fenomen, va trebui sa simtim acel fior al trudei de zi cu zi pentru obtinerea painii, sa dezvoltam respectul in randul tuturor fata de painea ca bun esential pentru viata noastra si mai mult decat atat, sa ne apropiem de ea cu acea atitudine de sfintenie pe care trebuie sa o avem la Sfanta Euharistie.

Pentru autorii acestei lucrari, Aurelia Lapusan si Stefan Lapusan, pentru initiatorul acesteia, Fotini Teodorescu, dar si pentru cititorii si mai ales pentru acei multi si anonimi ostenitori pe acest vechi si lung drum al painii, indreptam un gand de pretuire si cinstire si rugam pe Bunul Dumnezeu sa binecuvanteze munca si stradaniile lor. Fie de a obtine in veci de la pamantul sfant al tarii painea noastra cea de toate zilele!

Palatul Patriarhal, 7 noiembrie 2001

TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Aparut in Aurelia Lapusan, Stefan Lapusan - Drumul Painii in istoria Dobrogei,

Editura Dobrogea, Constanta, 2001

Carti Ortodoxe

Cuprins