Insemnari ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupatiei horthiste


Insemnari ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupatiei horthiste

In urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, episcopul Nicolae Colan a fost singurul ierarh ortodox care "a ramas in teritoriul vremelnic ocupat", carmuind pe toti credinciosii ortodocsi romani din Transilvania", ramasi sub stapanire straina. In toti acesti ani, a cutreierat "crucis si curmezis", intinsa eparhie, si-a continuat activitatea publicistica, a publicat lucrari teologice, a editat carti de cult, in mai multe editii si a talmacit "intr-o neaose limba romaneasca" Noul Testament, care a aparut la Cluj, in doua editii (in 1942 si 1945).

Despre "cei patru ani cat patru veacuri", din timpul ocupatiei straine, cu toate ca s-au scris numeroase studii si lucrari, exista inca multe arhive ce asteapta sa fie cercetate si puse in valoare. In ceea ce il priveste pe episcopul Nicolae Colan si credinciosii sai, acesta, "dand glas indemnurilor unor prieteni, a adunat intrun volum cateva cuvantari si pastorale din anii 1940-1944, intitulat, semnificativ, In legaturi, volum aparut la Cluj, in anul 1946.

Cu sprijinul distinsei sale nepoate, Ileana Leuca Colan, au fost identificate majoritatea studiilor, articolelor, cronicilor, notelor, recenziilor, cuvantarilor si pastoralelor aparute in publicistica vremii, in perioada 1937- 1957.

Dupa trecerea la cele vesnice, a vrednicei de pomenire nepoate Ileana Leuca Colan, prin amabilitatea doamnei Cornelia Costea - sora si prietena statornica a defunctei - am intrat in posesia unor valoroase documente referitoare la familia Colan, o bogata corespondenta a mitropolitului carturar Nicolae Colan, care odata publicata va reprezenta o frantura din istoria Bisericii Ortodoxe Romane, dintr-o perioada zbuciumata a istoriei Romaniei.

Pana cand acest proiect se va concretiza, cu sprijinul domnului academician Horia Colan si a arhivistului Vasile Lechintan, publicam cateva din insemnarile episcopului Nicolae Colan, asa cum sunt ele scrise intr-un caiet "de ciorne". Nu stim daca episcopul, in acesti ani, a tinut un jurnal zilnic. Cert este ca, daca acest fapt s-ar fi realizat, informatiile despre starea Bisericii Ortodoxe Romane si relatiile acesteia cu autoritatile vremii, cat si cu celelalte culte, ar fi fost mult mai cuprinzatoare. Dovada o constituie, fragmentele de jurnal si celelalte insemnari pe care le vom reda in continuare.

In volumul "Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan (1893-1993)", aparut la Cluj-Napoca, in anul 1995, parintele profesor Alexandru Morar a redactat studiul intitulat "Aspecte din activitatea ierarhului Nicolae Colan din perioada 1940-1944". Motivatia prezentarii acestei teme este aceea de a scoate in evidenta adevarul istoric, din anii 1940 -1944, din viata romanilor transilvaneni… nu pentru a incinge spiritele sau a umili pe cineva, ci pentru a face sa inteleaga ca cei patru ani de ocupatie straina, "lungi cat patru veacuri"- cum adesea afirma vladica Nicolae Colan, nu trebuie sa se reintoarca".

Studiul parintelui Alexandru Moraru, evidentiaza "fapte ce inca nu au fost publicate pana acum", din arhiva Arhiepiscopiei Clujului", fapte petrecute in sanul Bisericii Ortodoxe din Transilvania, in ordine cronologica, in laturile: a) bisericeasca; b) culturala; si c) economica. Din multitudinea acestor demersuri, intreprinse in conditiile istorice cunoscute, amintim: intemeierea unui vicariat Ortodox Roman la Alba Iulia, reluarea societatilor cu caracter religios ("sub supravegherea autoritatilor maghiare de stat"), hirotonirea unor noi preoti pe seama parohiilor ramase vacante, efectuarea vizitelor canonice, asigurarea functionarii Academiei Teologice, a Scolii de cantareti de la Nuseni, a scolilor primare si secundare ortodoxe, editarea publicatiilor bisericesti, gestionarea patrimoniului bisericesc- grav afectat dupa septembrie 1940 si nu in ultimul rand asigurarea salariilor preotilor, in conditiile in care contributia din partea statului "era foarte mica".

Intre documentele donate Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan de catre regretata Elena Leuca -Colan, nepoata mitropolitului de vrednica amintire N. Colan, am identificat si un "caiet pentru elev, editat de Libraria R. Cioflec Cluj, Piata Unirii No.8", care cuprinde cateva insemnari ale episcopului Nicolae Colan, din anii 1942-1944.6

Insemnarile respective se refera, in principal, la urmatoarele aspecte:

Cuprinsul volumului "Samanaturi", care urma sa contina 21 de articole semnate de Nicolae Colan, in "Viata ilustrata", intre anii 1932 - 1942 .

Cuprinsul brosurii " Marturisiri" -"format mai mare, text cicero", care urma sa contina sase cuvantari si discursul de receptie la Academia Romana, in total 42 de pagini.

Cuprinsul "unui volumas" intitulat "In legaturi", care urma sa cuprinda "in total cam 80 de pagini" .

Din cele trei volume proiectate, doar ultimul, sub titlul "In legaturi", a aparut in anul 1946, la editura Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului.

"Program de publicatii pe anul 1943", practic un plan editorial al Episcopiei pe anul respectiv, care cuprindea 9 titluri .

Programul "vizitelor canonice" din anul 1943

Lista problemelor prioritare ce urmau a fi solutionate in anul 1946 care, printre altele, cuprindea: editarea catalogului cartilor tiparite intre anii 1940 - 1944, tiparirea unui "calendar mai bogat" la Dej, construirea unui camin scolar la Reghin, editarea unui "abecedar religios" s.a.

Cateva citate si insemnari, care urmau sa apara in "Viata ilustrata", dupa cum urmeaza: "Suntem ce-am fost, ramanem ce suntem"; " a te naste e usor, a te renaste e foarte greu (prov. Chinezesc)"; "Tineti cu poporul ca sa nu rataciti"(S.Barnutiu). "Asta nu este un sfat inedit, ci concluzia unei vieti istorice. Preotii nostri au tinut cu poporul -de aceea ei nu au ratacit".

"Imprimat" de trimis tuturor fostilor abonati ai V.I (Vietii Ilustrate - n.n.), cu intrebarea daca ar abona revista - daca am scoate-o din nou in conditiile in care a aparut inainte. Ea n-a fost subventionata de nimeni. A trait din abonamente. Asa as vrea sa dainuiasca si de aici inainte".

Cateva insemnari disparate:

"Teologi 47+extraordinari, int. baieti 34, int.fete 36 +21" - de presupus ca cestea sunt cifrele de scolarizare la Academia Teologica, in anul 1943;

"Vorba cantecului: / Toate trec, / Durere sau noroc, / Nimic nu tine / Viata-n loc".

"Muzeul eparhial s-a imbogatit prin chipul iconostasului …din Viena (I. David) si calendarul din 1829 (Prof. T. Ungureanu)"

Din spatele caietului, pe 18 file, este redat cuprinsul fiecarui numar al revistei lunare "Viata ilustrata", din perioada 1943-1944, impreuna cu diferite insemnari. In urma lecturii paginilor amintite, rezulta cu claritate faptul ca intreg continutul fiecarui numar din "Viata ilustrata", a fost conceput de episcopul Nicolae Colan, de la aspectele de fond - orientarea tematica a publicatiei, pana la cele de forma - care priveau numarul de pagini si raportul text-imagine ("clisee"). De remarcat, echilibru dintre articolele cu tematica teologica si cele cu tematica laica, prezenta constanta a incercarilor literare, a problemelor de arta, istorie, filosofie, cultura si civilizatie. Printre colaboratorii constanti ai publicatiei respective, cei care semnau cu regularitate in paginile ei, remmarcam pe: Mircea Eliade, I. Agarbiceanu, Fl. si C. Muresan, Raul Sorban, L. Munteanu, C. Dragomir, R. Hatos, V. Samartineanu, M. Pop, A. Faur, V. Vlad, I. Nicolescu s.a.

Dupa mai multe pagini albe, si o fila indoita, urmeaza patru file cu insemnari gen jurnal, scrise incepand cu luna ianuarie 1943:

"ian. 10(?) - Se stinge neasteptat-iubitul meu impreuna lucrator, Ion Goron. Sunt deznadajduiti cu totii cei dimprejurul meu, caci lasa un loc pe care cu greu il va putea umple cineva. La Consitor, la Academia teologica, la catedrala, la revista, pretutindeni. Bunul Dumnezeu sa-l odihneasca, iar pe noi sa ne mangae si sa scoale alti goruni din mijlocul nostru.

1 Febr. "V.I"- Viata Ilustrata - n.n. apare tehnoredactata tot de + I. Gorun. Asta ca sa se plineasca legea. Pe Martie si April e gata, dar nu poate aparea pana nu-si castiga hartiile noul redactor: Par. Rector Munteanu. Ii merge greu, caci domnii din Budapesta nu-l primesc la Camera de presa, fiindca revista nu e autorizata sa apara; iar revista nu primeste autorizatie fiindca redactorul nu e primit la Camera presei. Vechiul cerc vicios. Reciprocitatea - deschide portile.

Aprilie 18. Florii: Slujba arhiereasca in capela Gojdu din Budapesta. Cu un frumos tertet de studenti. Lume multa. Intelectuali si tarani. Acestia din urma - concentrati la munca. O zi de imbelsugat rod duhovnicesc.Participa, fireste si legatia, in frunte cu domnul ministru Filotti, distinsul om de inima.

25 april. I zi de Pasti. Acasa Invierea. Lume multa. Dupa masa ora 6 Nasaud Vicernie. O mare de Romani ma asteapta in fata bisericii noastre. Am slujit si predicat. Ce lume buna si credincioasa!

26 April. La Sacel. Ma asteapta jandarmii. Abia mi-au deschis biserica. Am slujit Sf. Liturghie. Dupa trei ani. (Nu-s ortodocsi !?). Dupa masa. La Borsa - nu ne-au ingaduit jandarmii. In biserica sfintita de mine!

Fratii uniti nu s-au aratat!

7 V. Se recruteaza fetele pentru lucru de folos profan si se duc in Dunantul (?). E robie moderna. Un fel de deportare.

2 V. Adunarea eparhiala - Ca anul trecut, am tinut-o insa la Dumineca Tomii.Inca inainte de Pasti aparea "Intaia carte de invatatura", a Parintelui Florea Muresan. E una din cele mai importante carti aparute de trei ani incoace.

1 August. A trecut vara - ca un vis.Nu-i nimic, sa fii in tara o luna jumatate.

1 Sept. Scoala teologica o vom incepe la 15 Sept. ca sa putem da vacanta mai lunga la Craciun- crutand lemnele.

28 XI 1943. De nu-mi aducea aminte lumea asta care m-a coplesit cu dragostea, nici nu stiam ca sunt de 50 de ani. Doamne, ajuta-ma sa fiu vrednic de aceasta pretuire si dragoste - facandu-mi slujba pe deplin.

6 Dec. Era sa sa se tina la palatul "Albina" concertul si sedinta festiva a studentilot teologi. Nu li s-a dat voie pe motivul ca nu au destui ofiteri de politie ca sa trimita si aici. Concertul si cuvantarile (religioase) deci numai programul religios s-a tinut la Catedrala.

15 Dec. Liceul cu limba de predare romana e inchis - ca represalii pentru inchiderea a trei scoale secundare unguresti confesionale din Romania.

24 Dec. Primesc prelungirea pasaportului - dupa sase saptamani de la cerere. Cam asa cum a primit lemnele, o scoala din schita lui Caragiale.Dar incalte, am cerut pe 20 de zile si mi s-a dat pe 60. Ca tiganii lui Alexandri: n-am ce face cu atata libertate.

25 Dec. Craciun: La radoi Bucuresti aud o multime de melodii nemtesti pe text romanesc - toate de Craciun, ca "O O Tannenbauu", Sbille Macht etc- Ce bine ca le canta Romanii, ca nemtii nu se prea rup dupa ele! Asa ca razboiul sfant este si nu prea. De Craciun este si Pastorala - foarte cautata. Probabil se va trece - ca Noul Testament - in mai putin de un an. La Craciun lume mai putina ca de obicei la catedrala. Au cam plecat Romanii pe la sate caci cu 10 ecouri de carne la Cluj - cam slabuta treaba. Era sa uit: in preajma Craciunului Parintele I. Georgescu de la Oradea a tinut o conferinta despre Hristos in poezia romaneasca A spus ca Dante si V. Hugo si ceilalti catolici - da, vorbesc despre Hristos, dar greco-orientalii astia sunt tare slabi si in aceasta privinta. " Ce pacat - a spus Sfintia Sa - scuzandu-l pe P.S. Suciu din catehism, unde are ce are cu regatenii aia de greci - ca nu sunt toti romano-catolici. Fiindca (aici citez): " cel ce n-a trecut pe la Roma - fie ins singuratic sau popor -este si ramane un neispravit". Cati din cei prezenti in sala "Albina" au iesit, scarbiti - de- atata intelepciune si dragoste frateasca. Ceilalti au ramas pana la sfarsit, fiindca se temeau "sa nu fie dati afara din sinagoga".

25 spre 26 Dec. - Noaptea prietenii nostri au asezat pe scarile catedralei o satra de targ (de poame). Saracii!

Samb. 11 Martie (1944?) Seara la Academia teologica unita prapad. Cateva zile in sir au durat bataliile pe strada. Nici o institutie romaneasca din Cluj n-a ramas fara reprezentant batut. Amenintari cu moartea. Am amanat conferinta religioasa din catedrala.

Dum. 19 martie Nemtii au ocupat Budapesta si alte centre. Apoi lucrurile s-au linistit. 2 Iunie, dim. 9,10 Clujul a fost bombardat de anglo-americani. Vreo suta de bombardiere au pustiit cartiere intregi. Peste 400 de case complect darmate si aproape 1000 avariate. Jertfe omenesti (?) 300 morti civili si multi raniti. Cumplite clipe! Din pricina evenimentelor si a greutatilor de transport n-am convocat adunarea eparhiala. Aproape seara de seara, uneori si ziua si noaptea, in adapost. La- nceput emotii. Apoi ne-am invatat ca toamna cu grindina.

2 Iulie. Alarma! Tocmai cand eram gata sa plec la Catedrala. Preotii si credinciosii au iesit din biserica si au venit in adapostul Episcopiei, unde s-a continuat slujba. A si predicat Parintele Nicoleascu ? Ca in catacombele crestinismului primar.

4 VII. Mi se pare ca trebue sa stopez vizitatiile canonice, ca mi s-a rechizitionat caruta. De altfel si cu " opinciile stau rau".

Alte informatii despre calvarul episcopului N. Colan in timpul ocupatiei hortyste sunt re-date in lucrarea lui Ioan N. Ciolan "Transilvania ultima prigoana maghiara", aparuta la Roma in anul 1980.

Impreuna cu insemnarile episcopului N. Colan, am identificat textul predicii rostite de parintele Nicodim Belea, in Catedrala din Sibiu, la 28 noiembrie 1943, cu prilejul implinirii a 50 de ani a episcopului Vadului, Feleacului si Clujului.

Bucuria traita odata cu eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupatia straina este redata concis in scrisoarea trimisa de episcopul Nicolae Colan nepotului sau, carturarului brasovean Ioan Colan, in toamna anului 1944.

Vocea societatii civile, a reprezentantelor laicatului este redata de cuvantarea rostita la palatul episcopal din Cluj, in data 29 iunie 1946, de Sofia Metes, sotia cunoscutului istoric Stefan Metes.

Dr. Ioan Lacatusu

Carti Ortodoxe

Cuprins