Intelectuali romani din Harghita si Covasna, din sec. al XIX-lea si inceputul secolului XX


Intelectuali romani din Harghita si Covasna, din sec. al XIX-lea si inceputul secolului XX.

Implinirea a 130 de ani de la nasterea lui Octavian Codru Taslauanu - personalitate de seama a culturii romanesti, nascuta pe meleagurile Arcului Intracarpatic - ne prilejuieste cateva reflectii asupra contributiei romanilor din aceasta parte de tara, la formarea si afirmarea patrimoniului cultural national.

Demersul nostru este necesar, cu atat mai mult, cu cat, in anumite medii, din tara si nu numai, inca mai este promovata conceptia conform careia arealul fostelor scaune secuiesti, a reprezentat si mai reprezinta inca, un bloc monoetnic maghiar, respectiv secuiesc.

Studiile si lucrarile de demografie istorica aparute in ultimii ani, dintre care se remarca in mod deosebit cele semnate de Varga E. Arpad, Traian Rotariu si Ioan Lacatusu au adus clarificarile necesare referitoare la numarul populatiei romanesti din judetele Covasna si Harghita, in ultimul secol si jumatate, si structura confesionala a acesteia. Alte studii, avand aceeasi tema, abordand problema dispunerii geografice a comunitatilor romanesti in cadrul celor doua judete, au pus in evidenta faptul ca cele mai importante localitati cu populatie romaneasca sunt situate la poalele Carpatilor Rasariteni, incepand cu localitatile din zona Toplitei - Bilbor, Corbu, Tulghes si terminand cu cele din zona Intorsurii Buzaului - Barcani, Sita Buzaului si Vama Buzaului. Toate celelalte comunitati romanesti situate in interiorul celor doua judete au fost deznationalizate.

O problema, putin cercetata inca, este cea a elitelor romanesti din aceasta parte de tara. De aceea, cunoscandu-se rolul elitelor locale in propasirea unor comunitati, am incercat sa cunoastem ce au dat comunitatile romanesti din Arcul Intracarpatic patrimoniului cultural-national si ce au primit acestea din alte localitati ale tarii. Demersul nostru a fost inlesnit de aparitia unor lucrari de referinta privind formarea intelectualitatii romanesti din Transilvania in epoca moderna.

Parcurgand paginile volumului Istoria formarii intelectualitatii romanesti din Transilvania si Banat in epoca moderna, a cercetatorului Cornel Sigmirean, si Cartea bicentenarului Emanuil Gojdu, 1802-2002", volum editat in anul 2003, de catre Biblioteca judeteana "Gheorghe Sincai", din Oradea, constatam ca impresionanta lista a intelectualilor romani ardeleni formati la facultatile din Europa Centrala si de Vest, redata in lucrarea respecrtiva, cuprinde apropae 100 tineri nascuti in localitati din judetele Covasna si Harghita. La acestia, am adaugat tineri care au urmat cursurile unor facultati din Bucuresti, iar dintre zecile de absolventi ai facultatilor de teologie ortodoxa si greco-catolica din Sibiu si Blaj am retinut doar pe aceia care au indeplinit demnitati in viata bisericeasca (ierarhi si protopopi), sau profesori in invatamantul teologic. Sa ajuns, astfel, la 114 intelectuali romani, care au urmat cursurile diferitelor facultati in secolul al XIX-lea si inceputul sec. XX, respectiv pana la Marea Unire din 1918.

Pentru a intelege mai bine cine si de unde sunt acesti intelectuali, ce facultati au urmat, cine i-a sprijint sa urmeze cursurile invatamantului superior, am procedat la gruparea lor dupa profilul facultatilor absolvite, dupa orasul in care au invatat, dupa locul nasterii, dupa confesiunea avuta si, acolo unde au fost informatii, am specificat cine le-a acordat burse de studii. Dupa profilul facultatilor absolvite, situatia se prezinta astfel: Facultati de Drept si Stiinte Politice - 34; Facultati de Teologie - 21; Facultati de Medicina si Framacie - 20; Facultati de Filozofie si Litere - 14; Facultati Tehnice - 8; Facultati de Matematica si Stiinte Naturale - 3; Academia de Comert - 3; Arhitectura - 1; Silvicultura - 1 s.a.

Dupa orasul in care au urmat studiile universitare, rezulta ca 45 au studiat in Cluj, 35 in Budapesta si in alte orase din Ungaria, 9 in Sibiu, 9 in Blaj, 6 in Viena si alte orase din Austria, 6 in Bucuresti, iar altii in orase din Germania, Italia, Franta, Belgia s.a.

Dupa localitatea natala, cei 114 absolventi de studii superioare originari din judetele Covasna si Harghita proveneau din: Toplita - 12, Odorheiu Secuiesc- 12. Araci - 10, Bretcu - 9, Tulghes - 8, Poiana Sarata - 6, Haghig - 6, Intorsura Buzaului (Buzaul Ardelean) - 5, Subcetate- 5, Sacel -4, Covasna - 3, Sita Buzaului - 1, Porumbenii Mari- 3, Ozun - 2, Sf. Gheorghe

- 2 ( din care, unul din Breza, actualul cartier Simeria), Valcele - 2, Dobarlau- 2, Poian - 2, Chichis -1, Bilbor-1, Baraolt -1, Aita Seaca -1, Vidacut - 1, Bilbor -1, Baraolt -1, Voslobeni -1, Ditrau -1, Sanmartin -1, Cristuru Secuiesc -1.

Dupa confesiune, 66 erau ortodocsi si 48 greco-catolici.

Din totalul licentiatilor, 24 au obtinut titlul stiintific de doctor, din care 15 in stiinte juri-dice, 5 in medicina, 2 in teologie si 1 in litere.

Din totalul celor 144 de tineri din cele doua judete, peste 30 au beneficiat de diferite bur-se, din care: 16 au beneficiat de burse acordate de Fundatia Gojdu, 6 de Fundatia Alexandru Sterca Sulutiu, 3 de la Fondul Grainiceresc Nasaud, 3 Fundatia Simion Romantai, 2 Fundatia Vasile Moga, 1 ASTRA, 1 bursa de stat.

Aceasta sumara trecere in revista a prezentarii intelectualilor romani din localitatile actualelor judete Covasna si Harghita, din sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX, ne permite sa evidentiem, dincolo de aspectul cantitativ, dimensiunea calitativa a intelectualilor romani nascuti pe aceste meleaguri, concretizata prin personalitati precum: patriarhul Miron Cristea, mitropolitii Nicolae Colan si Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu, Veniamin Nistor si Emilian Antal, scriitorii si publicistii Octavian Codru Taslauanu, Ghita Popp, Romulus Cioflec, la care se aduga importanti lideri locali, intruchipati de protopopii celor doua confesiuni romanesti si de alti intelectuali de cinste.

Cercetarile pe aceasta tema au evidentiat faptul ca cea mai mare parte a intelectualilor nascuti pe aceste locuri s-a format si s-a realizat profesional in alte zone ale tarii, in timp ce o importanta contributie la istoria romaneasca locala au adus-o oameni din intreg spatiul romanesc, care, odata stabiliti aici, s-au atasat de aceste frumoase plauiri romanesti si au incercat sa contribuie la prosperitatea materiala si spirituala a zonei, precum si la formarea si educarea tineretului si afirmarea culturii romanesti intr-un spatiu in care, mari perioade de timp, romanii si romanitatea au fost supusi la numeroase discriminari.

Lungul sir al intelectualilor romani stabiliti in zona incepe cu oficialii din domeniul jus-titiei, precum: Ioan Florian- presedintele Tribunalului din Odorheiu Secuiesc (1880-1890), Alexe Onitiu-judecator la Sf. Gheorghe (1870-1880) s.a., protopi precum Ioan Petric (19611875), Elie Campeanu (1898-1916) si pana la P.S. Ioan Selejan, ierahul trimis de Dumnezeu pentru a asigura pastrarea si afirmarea culturii si spiritualitatii romanesti in zona.

Dr. Ioan Lacatusu

Carti Ortodoxe

Cuprins