Despre lene


Despre lene

Orice placere trupeasca vine dintr-o lenevire de mai inainte. Iar lenevirea se naste din necredinta (Sf. Marcu Ascetul).

De nimeni nu se apropie diavolul asa de lesne ca de cel ce traieste in trandavie si lene (Sf. Tihon).

Odihna si trandavia sunt pierzarea sufletului si pot sa-i faca rau mai mult decat demonii (Sf. Ioan Scararul).

Daca vrei sa birui lenea, fa orice lucru, cat de mic, sau invata si roaga-te fara incetare (Sf. Efrem Sirul).

Lenea este nascatoare de viclenie (Sf. Vasile cel Mare).

Fara lucru sa nu fie nimenea, caci lenea povatuieste la tot raul (Cuviosul Paisie Velicicivski).

Lenea e mama viciilor, pentru ca ea rapeste bunatatile pe care le ai, iar pe cele pe care nu le ai nu ingaduie sa le dobandesti (Sf. Nil Sinaitul).

Nepasatorul s-a vandut multor stapani; asa cum il poarta, asa umbla (Sf. Talasie Libianul).

Lenea schimba duhul in carne, iar carnea in putrezire (Patericul).

Trandavia este moartea sufletului (Fericitul Ieronim).

Nu se cuvine a milui si a ajuta pe acela care poate lucra si sade nelucrator (Sf. Teofilact).

Lucrarea mainilor si osteneala picioarelor opreste pe om de la pacate (Epifanie).

Cel ce nu lucreaza, desi ar putea lucra, desigur ca prin trandavia sa va deveni iscoditor (Sf. Ioan Hrisostom).

Lenesul nu poate deveni credincios (Didascalia).

Ostenelile sunt pretutindeni calauzele celor buni (Sf. Ioan Hrisostom).

Pamantul nelucrat se umple de maracini si sufletul nepasator de patimi (Sf. Talasie Libianul).

De nu lucreaza cineva, nu are pe Hristos in sine! (Avva Ilie).

Lenea se naste din necredinta (Sf. Marcu Ascetul).

Nici unul dintre cei care cred in Dumnezeu nu trebuie sa stea fara lucru (Constitutiile apostolice).