OTRAVA INVIDIEI

Al treilea pacat, care se intalneste destul de des la copii, este invidia. Si fata de combaterea acestui defect, parintii trebuie sa arate un interes deosebit, inca de la inceput.

Pentru omul invidios este de nesuportat fericirea celui de langa el. Inima sa tresare de tristele, cand confratele lui este fericit, si dimpotriva simte o mare bucurie si satisfactie, atunci cand acesta este incercat de suferinta. Imi doresc, iubitii mei, sa nu se gaseasca printre voi un astfel de om.

Trebuie asadar, sa raspundem la intrebarea: Ce trebuie sa faca parintii, ca sa nu se dezvolte in inimile copiilor lor gelozia si invidia?

Notati-va urmatoarele cinci reguli:

Prima regula: Sa inabusiti din timp orice aparitie a invidiei.

Acest defect se manifesta si el in felurite moduri, in sufletul copilului. Le vom urmari cu ajutorul unor exemple, deoarece numai cateva sfaturi generale, nu sunt de ajuns in acest caz.

Daca spre exemplu, la masa, copilul se grabeste sa isi intinda farfuria, deoarece se teme ca pana cand ii vine randul, mancarea cea mai buna va fi deja impartita celorlalti; daca mananca repede, aruncand in jur priviri nelinistite, ca sa apuce sa ceara si a doua portie; daca se uita suparat la farfuriile celorlalti, comparand portiile; daca face comparatie intre rechizitele scolare, imbracamintea sau jucariile pe care i le-ati daruit, cu cele ale celorlalti frati, ca sa vada cine a primit cele mai multe sau mai frumoase; toate acestea deci, constituie diverse manifestari ale invidiei, care trebuiesc imediat anihilate, indiferent de perioada in care au aparut.

Mai mult, in cazul in care copilul nu accepta ceva ce i-ati daruit, deoarece si fratele lui a primit exact acelasi lucru, aceasta dovedeste ca invidia a prins radacini adanci in caracterul lui. Pentru toate aceste manifestari copilul trebuie sfatuit cu intelepciune, iar in cazul repetarii, trebuie pedepsit cu asprime.

O alta forma de invidie, intalnita foarte des la copii, este concretizata prin purtarea rautacioasa. Si aceasta apare in diferite contexte.

Astfel, in cazul in care copilul zambeste rautacios, cand vede ca fratele sau este pedepsit, trebuie sa primeasca si el indata, aceeasi pedeapsa. Daca se vorbesc de rau unul pe celalalt, trebuie din nou pedepsiti cu asprime. Chiar si atunci cand il parasc pe fratele sau pe colegul lor, pentru o fapta rea savarsita, avand insa ca unic scop pedepsirea acestuia, trebuie sa i se faca observatie pentru rautatea sa. In general este bine ca acuzatiile copiilor sa fie acceptate, numai in cazul in care mama, tata sau profesorul, iau insarcinat pe acestia, sa aiba grija de cei mai mici de cat ei. Insa si in aceste situatii copiii trebuie sfatuiti, astfel incat sa nu faca observatiile respective cu rautate, ci, asemenea bunului Iosif, numai in scopul prevenirii pacatului.

A doua regula: Nu provocati voi insiva aparitia invidiei in inimile copiilor vostri.

Aceasta se intampla des mai ales atunci cand parintii fac diferente intre copiii lor, nutrind o simpatie mai mare fata de unul dintre ei. Pentru parintii crestini acest comportament este total gresit si inacceptabil. Au obligatia sa ii iubeasca pe toti copii lor la fel si sa se comporte in acelasi mod cu fiecare. Altfel, cu siguranta vor genera ei insisi sentimentul invidiei, in inimile acelor copii, care se vor considera nedreptatiti.

Fie ca e vorba de mancare, fie de imbracaminte, fie de cadouri, nici unul dintre copii nu trebuie tratat in mod special, ci toti sa se bucure in mod egal de toate aceste bunuri.

Acelasi echilibru trebuie sa existe si atunci cand este vorba despre laudarea sau criticarea, mangaierea sau asprimea, rasplata sau pedepsirea copiilor: sa nu ii iertam copilului mic o fapta rea, pentru care cei mari ar fi fost imediat pedepsiti.

2 Una dintre anecdote spune: odata a fost intrebata o mama, care avea noua copii, pe care dintre ei il iubeste cel mai mult. Aceea a raspuns: "pe acela care este plecat departe, pana in momentul cand se intoarce. Si pe acela care este bolnav, pana cand se face bine".

Cate consecinte nefericite poate provoca tratarea diferentiata a copiilor, o vedem si in cazul fratilor lui Iosif. Iubirea deosebita a tatalui sau Iacov, fata de el, a impietrit atat de mult inima celorlalti frati, incat, au hotarat sa il vanda ca sclav egiptenilor, dupa ce le trecuse prin gand chiar sa il si ucida!

A treia regula: Nu ii invatati pe copii sa fie invidiosi prin chiar exemplul vostru.

Atunci cand copii aud pe mama sau pe tatal lor, ca vorbesc tot timpul cu invidie si rautate fala de apropiatii sau rudele lor, criticandu-i pe unii, fie pentru ca sunt mai bogati decat dansii, fie pentru ca au o pozitie sociala mai buna, ori altele ca acestea, este evident ca in inima lor nevinovata va incepe sa prinda radacini pacatul invidiei.

A patra regula: Invatati-i pe copiii vostri sa urasca si sa condamne invidia, ca pe un pacat care ii provoaca o mare tristete lui Dumnezeu.

Invidia este un defect dezgustator, un sentiment orb care nu produce nimic pozitiv in viata omului, ci dimpotriva ii ofera numai amaraciune si ii otraveste-intreaga viata. Copiii trebuie ajutati sa inteleaga aceasta, precum si faptul ca in fata lui Dumnezeu, invidia este unul dintre cele mai mari pacate. Trebuie sa le explicati ca invidia provine de la diavol. El a imprastiat-o in intreaga lume. El a fost primul care, invidios pe fericirea de care se bucurau in rai Adam si Eva, a pus la cale caderea lor.

Descrieti-le apoi copiilor cat de mult rau a adus invidia in lume: din invidie diavolul i-a corupt spre pacat pe proto-parintii nostri. Din invidie Cain l-a omorat pe fratele sau Abel. Din invidie fratii lui Iosif 1-au vandut pe acesta egiptenilor. Din invidie, in sfarsit, fariseii L-au condamnat pe Mantuitorul la moarte prin rastignire! Si alte exemple pe care le intalniti in Sfanta Scriptura.

Explicati-le ca cel care este invidios, nu face altceva decat sa il imite pe diavol si de aceea va primi aceeasi pedeapsa pentru faptele sale.

Cea mai cuprinzatoare caracterizare a invidiei o intalnim in cuvintele inteleptului Solomon care spune: "Iar prin pizma (invidia) diavolului moartea a intrat in lume si cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoasca" (Intelepciunea lui Solomon 2,24).

Regula a cincea: Cultivati in sufletelor copiilor vostri, inca de la varsta prunciei, virtutea opusa invidiei, bunavointa, purtarea deschisa fata de toti oamenii si in general iubirea fata de aproapele, care este indicata si de cuvintele Domnului: " Toate cate voiti sa va faca voua oamenii, asemenea si voi faceti lor, ca aceasta este Legea ,si proorocii" (Matei 7,12).

Parintii trebuie atat prin cuvantul, cat si prin faptele lor sa le inspire copiilor lor iubirea sincera si lucratoare catre aproapele. Copii trebuie sa ii ajute pe aceia care au nevoie de sprijinul lor. Sa fie ingaduitori fata de slabiciunile altora. Sa fie saritori si buni. Trebuie sa urmeze cuvintelor Sfantului apostol Pavel care ne indeamna: " Bucurati-va cu cei ce se bucura; plangeti cu cei ce plang" (Romani 12,15). Sa invete, in sfarsit, sa fie intelegatori fata de defectele celorlalti si sa ii indrepte cu blandete.

Domnul da poruncii de a il iubi pe aproapele nostru, aceeasi valoare, pe care o confera si poruncii de a-L iubi pe Dumnezeu. E1 a definit-o ca fiind virtutea dupa care vor fi recunoscuti ucenicii Sai, zicand: "Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii" (Ioan 13,35)

V-am aratat asadar, iubiti parinti, modurile principale prin care sa invingeti si sa scoateti din inimile copiilor vostri invidia si rautatea. Ati vazut cat de orb este acest sentiment, ca el nu ofera nimic pozitiv vietii omului, ci doar ii otraveste viata. Ati vazut ce pacat ingrozitor este, de vreme ce se opune poruncii de baza a crestinismului: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti" (Matei 22,39). V-ati dat seama ca invidia este un pacat diavolesc, deoarece provine de la cel viclean si il face pe om sa se asemene acestuia.

De aceea, parintilor, paziti-va de invidie voi insiva si paziti-i si pe copiii vostri. Luptati cu hotarare cu orice manifestare a invidiei, care apare in sufletul, lor si nu provocati voi insiva, printr-un comportament preferential, invidia intre copiii vostri. Aratati-le prin cuvantul si exemplul vostru cat de mult il intristam pe Dumnezeu prin acest pacat.

Cultivati, in sfarsit, in sufletele lor curate si deschise, virtutea bunatatii, ca sa devina si ei fii ai Tatalui celui ceresc, care "face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni ,si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti" (Matei 5,45).