Evagrie Monahul - Despre dracul intristarii


Evagrie Monahul - Despre dracul intristarii

Fragmente

Dracii fac sufletul iubitor de placeri; numai dracul intristarii nu primeste sa faca aceasta, ci el ucide gandurile celor ce au inceput aceasta vietuire, taind si uscand prin intristare orice placere a sufletului, daca e adevarat ca oasele barbatului trist se usuca. Daca acest drac razboieste pe un monah cu masura, il face incercat, caci il convinge sa nu se apropie de nimic dintr-ale lumii acesteia si sa inlatura toata placerea. Dar daca staruie mai mult, naste ganduri care sfatuesc pe monah sa-si ia viata, sau il silesc sa fuga departe de locul unde petrece. Acest lucru l-a gandit si l-a patimit dreptul Iov, fiind asuprit de acest drac. "De as putea, zice, sa ma omor, sau pe altul sa rog sa-mi faca mie aceasta". Dar duhul acesta, care intristeaza pe oameni, stie sa se faca si pricinuitor de buna pocainta. De aceea si Sfantul Ioan Botezatorul ii numea pe cei ce erau strapunsi de duhul acesta si alergau la Dumnezeu "pui de naparci", zicand: "Cine v-a aratat voua sa fugiti de mania ce va sa vie? Faceti deci roade vrednice de pocainta, si sa nu vi se para a grai intru voi: Parinte avem pe Avraam". Caci oricine a urmat lui Avraam si a iesit din pamantul si din neamul sau, s-a facut mai tare decat dracul acesta.