Maxim Marturisitorul intrebari, nedumeriri si raspunsuri I


Ale celui dintre sfinti, Parintele nostru
Maxim Marturisitorul intrebari, nedumeriri si raspunsuri


Intrebarea 1:  Care sunt virtutile sufletului si care ale trupului?

Raspuns: Virtutile sufletului sunt acestea: iubirea, smerenia, blandetea, indelunga rabdare, ingaduinta, nepomenirea raului, nemanierea, neinfurierea, nezavistia, nejudecarea; necautarea la slavi, milostenia, neprihanirea, neiubirea de argint, compatimirea, lipsa de trufie, lipsa de mandrie, strapungerea inimii. Iar virtutile trupului sunt: culcarea pe jos, privegherea, postul, infranarea, saracia, neimprastierea.

Intrebarea 2: Ce inseamna ce s-a zis de Apostol: "Cant cu duhul, dar cant si cu mintea"?

Raspuns: Canta cineva cu duhul cand rosteste numai cu limba cele cantate. Si canta cu mintea, cand, cunoscand intelesul celor cantate, se veseleste in contemplarea lor.

Intrebarea 3: Ce inseamna: "in faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea"?

Raspuns: Scopul de mai inainte al lui Dumnezeu a fost sa nu ne nastem prin legatura nuntii din stricaciune. Dar calcarea poruncii a adus nunta, fiindca a gresit Adam, adica a nesocotit legea data lui de Dumnezeu. Deci toti cei ce se nasc din Adam "se zamislesc in faradelegi", cazand sub osanda protoparintelui. Iar "In pacate m-a nascut maica mea" insemneaza ca Eva, maica cea dintai, a noastra a tuturor, a nascut in pacat, ca una ce s-a aprins spre placere. De aceea si noi cazand sub osanda maicii, zicem ca ne nastem in pacate.

Intrebarea 4: Ce insemneaza cuvantul spus de Apostol: "Sa fiu anatema de la Hristos pentru rudeniile mele"?

Raspuns: As dori, zice, sa fiu predat de Hristos diavolului, ca sa fiu chinuit si sa sufar pentru Israel pedepsele pe care le datoreaza el din pricina necredintei in Dumnezeu, numai ca sa se mantuiasca, asa cum Domnul s-a dat pe Sine si s-a facut pentru noi blestem.

Intrebarea 5: In cate feluri pacatuieste omul?

Raspuns: Socotesc ca in patru feluri pacatuieste omul: prin rapire, prin amagire, prin nestiinta si prin aplecare (dispozitie) sufleteasca. Primele trei feluri aduc pe om usor la recunoasterea pacatului si la pocainta. Dar cel ce pacatuieste din aplecare sufleteasca si nu vine la pocainta nici in urma experientei, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri in chip sigur.

Intrebarea 6: Ce vrea sa spuna Domnul in Evanghelie prin cuvintele: "Doua pasari se vand pe un asariu"?

Raspuns: Zic unii ca asarul cuprinde zece banuti. Iar prin zece se arata litera I. Dar aceasta litera e inceputul numelui Domnului Iisus Hristos. Deci prin numele Domnului se rascumpara noul si vechiul popor; si omul dinlauntru si cel din afara.

Intrebarea 7: Ce inseamna cuvantul spus de Ilie si repetat de Elisei: "Unde este Dumnezeu Afu"?

Raspuns: Se talmaceste in trei feluri: Unde este Dumnezeul Tatalui meu? Sau: Unde este Dumnezeul mai marelui meu? Sau: Unde este Dumnezeul celui ce s-a ascuns?

Intrebarea 8: De cate feluri sunt alegoriile si ce sunt tropii?

Raspuns: Alegoria se foloseste de lucruri neinsufletite, ca munti, dealuri, pomi si celelalte. Tropii de madularele noastre, cum sunt capul, ochii si celelalte. Caci tropul inseamna schimbare.

Intrebarea 9: Ce inseamna cuvantul din Psalmi: "sezand cleveteai pe fratele tau si unelteai sminteala contra fiului maicii tale.?"

Raspuns: Cel ce barfeste activitatea celui de aceeasi credinta si staruie in defaimarea lui pe drept cuvant e socotit clevetitor al fratelui sau; iar cel ce ponegreste, purtat de pizma, pe cel impodobit cu intelepciune, si sminteste pe toti, cu adevarat unelteste sminteala contra fiului maicii sale.

Intrebarea 10: Fiindca in cap. 100 al Sf. Diadoh e scris ca unii vor fi judecati in veacul viitor prin foc si asa se vor curati, te rog sa-mi descoperi intelesul acestor cuvinte.

Raspuns: Cei ce au dobandit iubirea desavarsita fata de Dumnezeu si si-au inaltat in vazduh aripile sufletului prin virtuti se rapesc in nori si la judecata nu vin, cum zice Apostolul. Iar cei ce nu au castigat cu totul desavarsirea, ci au pacate si ispravi bune laolalta, vin la locul de judecata si acolo, fiind arsi oarecum prin cercetarea faptelor bune si rele, daca se va ingreuna cumpana celor bune se vor izbavi de munci.

Intrebarea 11: Despre diferite dreptati.

Raspuns: Inteleptii in cele dumnezeiesti zic ca sunt trei dreptati: omeneasca, ingereasca si dumnezeiasca. Cea omeneasca zic ca este impartirea egala si cinstita a lucrurilor vazute ale lumii; cea ingereasca impartasirea imbelsugata a cunostintei dumnezeiesti; iar cea dumnezeiasca spun ca sta in a suferi pentru cei pacatosi.

Intrebarea 12:  Pentru ce Domnul, certandu-l pe Petru, i-a zis: "Satano"?

Raspuns: Domnul nu l-a numit pe Petru Satana in inteles injurios. Toate cele de care s-a lipsit Domnul ni s-au facut noua pricina de bunuri pozitive: astfel moartea Lui ni s-a facut noua viata; ocara Lui ni s-a facut noua slava. Aceasta nestiind-o Apostolul Petru, cand a spus Domnul ca va patimi, a socotit, potrivit cu firea lucrurilor, ca e cu neputinta sa moara viata, sau sa fie necinstita Slava cea atat de mare. Domnul, inlaturand aceasta judecata si vrand sa arate ca nu trebuie cautata o ordine a firii in cele mai presus de fire, a hotarat sa pricinuiasca bunuri pozitive prin cele contrare lor: prin moarte viata, prin ocara slava. Deci cel ce se opune acestei judecati, ii zice: "Mergi inapoia mea" in loc de: "Urmeaza hotararii mele si nu pasi inainte, luandu-te dupa ordinea lucrurilor". Caci numele de Satana se talmaceste: cel ce se opune. Deci Domnul nu l-a rostit in mod injurios, ci oarecum a zis: tu, cel ce te opui intentiei mele!

Intrebarea 13: Fiindca celor ce nu inteleg inaltimea cugetarii lui Grigorie al Nyssei li se pare ca admire in multe locuri restaurarea (apocatastaza), te rog spune-mi ce stii despre ea?

Raspuns: Biserica cunoaste trei restaurari (apocatastaze). Una e a fiecaruia in parte, pe temeiul virtutii: prin aceasta se restaureaza fiecare ins care a implinit in sine ratiunea vimitii. A doua e aceea a firii intregi la inviere: e restaurarea in nestricaciune si nemurire. Iar a treia, de care vorbeste mai mult in tratatele sale Grigone al Nyssei, este restaurarea puterilor sufletesti, cazure prin pacat, in starea in care au fost create. Caci precum toate isi vor primi prin invierea trupului la vremea sperata nestricaciunea, asa trebiue sa lepede si puterile pervertite ale sufletului, in cursul prelungirii veacurilor, amintirile pacatului salasluite in el si strabatand (sufletul) toate veacurile si neafland odihna, sa vina la Dumnezeu, Cel ce nu are sfarsit. Si astfel prin recunoasterea bunurilor, nu prin impartasirea de ele, sa reprimeasca (sufletul) puterile sale si sa fie restaurat si sa se arate ca Facatorul nu e cauza raului.

Intrebarea 14: Pentru care pricina, fiind multe injuriile cele grele, Domnul hotaraste in Evanghelii ca cel ce zice fratelui sau: "Nebune" e vinovat gheenei, iar cel ce-i zice "Raca" e supus judecatii?

Raspuns: Numele "nebun" spun talmacitorii ca se da celui smintit si fara de minte; iar cel de "raca" in limba evreiasca inseamna "netrebnic". Deci fiindca numele de "nebun" s-a dat celui necredincios, dupa cuvantul: "Zis-a cel nebun in inima sa: nu este Dumnezeu" sau dupa cuvantul lui Moise: "Poporul acesta e nebun si nu intelept", cel ce zice fratelui sau de aceeasi credinta, necredincios si inchinator la idoli, sau eretic, ii zice "nebun" si se face vinovat pe drept cuvant de gheena. Dar cel ce ii zice "raca", adica "netrebnice si necurate", ponegreste viata fratelui sau si e supus pe dreptate unei pedepse mai usoare.

Intrebarea 15: Cum trebuie inteles cuvantul din Simbol: "S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara"?

Raspuns: Zic unii dintre sfinti ca din Duhul Sfant si-a luat sufletul ca din samanta barbateasca, iar trupul si l-a format din sangele feciorelnic.

Intrebarea 16: Pe cine arata Apostolul, zicand catre Efeseni: "Pe cei ce au nadajduit mai inainte in Hristos"?

Raspuns: Pe oricare dintre sfintii dinainte de Domnul, care, nevoindu-se intru virtute, chiar daca n-a cunoscut tot misterul iconomiei, ci a fost miscat in parte de fire, a nadajduit si a asteptat ca Domnul, care a facut firea, o va si reface, o data corupta. Irod se talmaceste: de piele. Deci trebuie sa ne scarbim de gandurile trupesti.

Intrebarea 17: Ce insemneaza cuvantul Apostolului ca "Trupul si sangele nu pot mosteni imparatia lui Dumnezeu"?

Raspuns: Trupul este pofta, iar sangele mania. Cu dreptate deci cel ce nu se curateste de acestea, nu poate mosteni imparatia lui Dumnezeu.

Intrebarea 18: Ce este diapsalmul?

Raspuns: Socotesc ca trecerea de la o cugetare la alta, sau de la in fel de invatatura la alta.

Intrebarea 19: Ce talc are istoria lui Lameh ?

Raspuns: Zic unii dintre invatatii in cele dumnezeiesti ca in vremea lui Lameh, fiind tulburare si neoranduiala, cel puternic stapanea asupra celui slab. Deci acest Lameh, intalnind un barbat cu sotie, l-a ucis si i-a luat femeia. Intalnind iarasi un frate cu o sora, l-a ucis si pe acela si a luat pe sora lui. Pe cel dintai l-a numit "barbat"; pe al doilea "tanar". Acestea dupa istorie. Dar dupa intelesul mai adanc, Lameh inseamna lucrarea pacatului. Deci aceasta a ucis in noi pe barbat, sau legea naturala si pe tanar, sau legea duhovniceasca si a luat de la ele litera, ca amestecandu-se cu ea semanatorul raului sa faca sa nasca pacatul. De aceea "razbunarea pentru Lameh va fi de saptezeci de ori cate sapte" prin ceea ce se intelege ca vor fi iertate pedepsele ce vin de pe urma consimtirii si savarsirii pacatului. Pentru aceea cand Petru intreaba: "De cate ori voi ierta fratelui meu de-mi va gresi; pana la sapte ori?" Domnul ii raspunde: "Nu numai pana la sapte ori, ci pana la sapte zeci de ori cate sapte". Adica celui ce ti se pocaieste sa-i ierti, nu numai cele mici savarsite prin consimtirea cugetului, ci si faptele.

Intrebarea 20: Despre diferitele voiri ale lui Dumnezeu.

Raspuns: Trei voiri trebuie sa inteleagem la Dumnezeu: cea dupa placere (bunavointa), cea dupa iconomie si cea dupa ingaduinta. Cea dupa placere o arata cele petrecute cu Avraam, cand i-a zis Dumnezeu: "Iesi din pamantul tau". Cea dupa iconomie o arata cele aduse asupra lui Iosif, pentru a face cu putinta cele ce au venit dupa aceea. Iar cea dupa ingaduinta o arata cele intamplate cu Iov.

Carti Ortodoxe

Cuprins