Nichifor din singuratate - nota biografica


Nichifor din singuratate - nota biografica

Despre timpul in care a trait Nichifor din singuratate nu se stia nimic sigur pana ce n-am aflat si publicat noi un text din Cuvantul II din Triada II al sfantului Grigorie Palama contra lui Varlaam si anume : "Pentru cei ce se linistesc cu sfintenie". Aparand pe acest Nichifor, atacat de Varlaam din pricina "Metodei" rugaciunii lui Iisus pe care a scris-o, sfantul Grigorie Palama zice : "Dar mai mult decat contra tuturor si-a indreptat vehementa cuvantului fara rusine contra celor scrise despre rugaciune de catre cuviosul si marturisitorul Nichifor, care a dat frumoasa marturisire, si de aceea a fost condamnat de primul imparat Paleolog, care a cugetat cele ale latinilor ; Nichifor, care fiind de neam dintre italieni, s-a alipit credintei noastre ortodoxe si care deodata cu patria sa a lepadat si cele parintesti si a socotit mai scumpa credinta noastra ca a sa, pentru cuvantul adevarului care e la noi. Si venind la aceasta, a ales viata cea mai curata, adica pe cea singuratica. Iar ca lac de locuit alege pe cel cu nume sfant, care este intre lume si cele mai presus de lume, Atosul, care e caminul virtutii. Si aci se arata mai intai stiind sa fie calauzit, supunandu-se celor mai de frunte dintre parinti. Dand acelora timp indelungat dovada smereniei sale, invata de la ei arta artelor, adica experienta linistirii (isichiei) si devine calauza celor ce se exercita in lumea cugetarii pentru lupta contra duhurilor rautatii. Acestora le-a alcatuit si o culegere de indrumari de-ale parintilor, care ii pregateste pentru nevointe, randuieste felurile luptelor, arata rasplatirile si descrie cununile biruintei. Apoi, pe langa acestea, fiindca vedea pe multi dintre incepatori neputand stapani nici macar in parte nestatornicia mintii, le intocmeste si un procedeu prin care sa poata frana putin imprastierea si miscarea imaginatiei ei.

Acest filosof, Varlaam, si-a indreptat deci spre acesta multa desteptaciune ca pe un foc ce se atinge de o materie ce-i sta in cale, nerusinandu-se de acea fericita marturisire si de exilul pentru ea, nerusinandu-se de cei ce au petrecut impreuna cu el si au fost invatati de el in cele dumnezeiesti, care pe urma s-au aratat sare pamantului si lumina lumii si luminatori ai Bisericii". Si Palama numeste intre acestia in primul rand pe Teolipt al Filadelfiei. Acestia din urma au fost la randul lor invatatorii unor barbati "ce practica si acum aceasta vietuire", deci in vremea lui Palama, fiind calomniati pentru ea de Varlaam.

Din acest text aflam asadar ca Nichifor a fost italian si catolic, ca a imbratisat ortodoxia, s-a asezat in Atos cu mult inainte de 1274, cand imparatul Mihail VIII Paleologul a primit unirea cu Roma, ca putin dupa aceea (pe la 1276) a fost exilat din Atos impreuna cu alti monahi pentru impotrivirea ce o faceau hotararii imparatului. In locul de exil, care se pare ca era una din insulele pustii din Marea Egee in ale carei diferite insule au fost exilati cei ce se impotriveau unirii cu Roma, intre cei ce au petrecut cu Nichifor a fost si Teolipt, care a invatat de la Nichifor metoda rugaciunii neincetate, deprinsa de Nichifor in Atos.

Inca inainte de a fi fost trimis in exil si de a fi fost acolo dascalul unor ucenici in metoda rugaciunii lui lisus, Nichifor avusese in Atos un "seminar" si stransese in jurul sau un numar de ucenici, desi Nicodim Aghioritul in nota biografica din Filocalia greaca afirma ca Nichifor s-a indeletnicit cu metoda linistirii in singuratate. Dar am vazut ca Palama spune ca a fost calauza mai multor ucenici, carora le lasa ca regula "metoda" sa. Probabil ca Nichifor a alternat singuratatea cu grija calauzirii altora. in orice caz in vechile manuscrise romanesti el e numit Nichifor din singuratate, urmandu-se probabil afirmatiei lui Nicodim Aghioritul. Se pare ca el ar fi alcatuit in Atos si un Cuvant despre purcederea Sfantului Duh, impotriva latinilor, sau chiar mai multe scrieri impotriva lor.

Daca Teolipt a murit pe la 1324-1325, iar Nichifor a fost dascalul lui intre 1276-1278, acesta din urma trebuie sa se fi nascut pe la 1215-1220 si sa fi murit pe la 1290-1300. Metoda de rugaciune a lui Nichifor e numita de Nicodim Aghioritul in Filocalia greaca: "Cuvant despre trezvie si despre pazirea inimii". Metoda propriu-zisa e precedata de un sir de fragmente din vietile mai multor parinti anteriori, sau de scurte rezumate ale vietilor lor, asa cum spune si sfantul Grigorie Palama. Dar la sfarsitul fiecarui fragment, Nichifor face un scurt comentar care vrea sa arate pe parintele respectiv ca pe un om care a practicat pazirea sau adunarea mintii in launtru, pentru ca astfel sa dea un temei "metodei" sale.

Lucrarea este scrisa intr-o limba simpla spre folosul cat mai multor monahi. Aceasta forma a fost inca un motiv pentru care Varlaam, mandru pe speculatia lui scolastica, a avut cuvinte de dispret pentru Nichifor. Sfantul Grigorie Palama, aparand scrierea lui Nichifor de reprosurile lui Varlaam, spune in continuare ca acesta nu s-a rusinat de atat de mari ucenici pe care i-a avut Nichifor, "ci faptul ca ea a fost compusa de acela in mod simplu si nemestesugit l-a miscat la contrazicere si din aceasta a putut sa-si ia si argumentele... Dar inteleptul acesta nu a putut sa rastoarne nici cuvintele acestea simple, inainte de a le stramba".

In Cuvantul al doilea dintre cele dintai (publicat de noi in studiul citat) si in Cuvantul al doilea dintre cele din urma, pentru cei ce se linistesc, sau despre rugaciune, ale lui Palama, pe care-l vom prezenta in acest volum, acesta apara in amanunt "Metoda" lui Nichifor.

Metoda aceasta a fost si ea tradusa in romaneste si mult copiata in manastirile noastre sub titlul de "Cuvant pentru pazirea inimii, plin de mult folos" al lui Nichifor din singuratate.