Schitul Bogaltin

SCHITUL BOGALTIN

SCHITUL BOGALTIN- Hram: "Sf. Ap. Petru si Pavel" (29 iunie)
- Adresa: Sat Bogaltin, Com. Cornereva, jud. Caras-Severin, cod 1623
- Numarul de vietuitori: 2(viata de obste)
- Acces: Rutier: D.N.6- Orsova-Caransebes pana la Plugova, apoi drumul spre Cornereva pana la Bogaltin. De aici pe jos circa 300 m; C.F.R. - Orsova -Caransebes, cu coborare in statia Mehadia.
- Posibilitati de cazare: Maxim 3 persoane
- Staret: Nectarie Craslariu
- Telefon: 0745/582415

Pe drumul national D.N.6 Orsova - Caransebes, in localitatea Plugova se face o ramificatie care duce la Cornereva, paralel cu raul Belareca, cel care izvoraste din Muntii Cornerevei. Dupa circa io km. se ajunge la intrarea in satul Bogiltin. Aici se face o ramificatie spre dreapta si pe un drum betonat se ajunge pana la podul de beton. Din fata podului se face o poteca care duce pana la schit, situat la circa 500 m. Poteca este practicabila pentru masini numai in perioada de vara. Schitul este amplasat intr-o zona pitoreasca montana, in mijlocul unei paduri de foioase, care confera o atmosfera de liniste si meditatie, mai ales in timpul noptii, cand se aude murmurul paraului aflat in apropiere. Zona este incarcata de un trecut istoric dupa marturiile unor istorici: Vajnici aparatori ai drepturilor si credintei ortodoxe din districtele romanesti, cei din Cornea si localitatile invecinate l-au primit in 1600 pe MihafViteazttKn trece.ret sa spre Pragai Matei Basarab poposeste intre ei in 1632, iar in 1741 sfatul cnezilor de la Cornea protesteaza impotriva asupririi armatelor habsburgice raspunzand la acuza ca n-au fost credinciosi steagului cu cruce al imparatului (Cf. Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, 1969, la loan B. AAuresianu, Manastiri din Banat, Timisoara, 1976). Nu este exclusa nici ipoteza care sustine ca in timpul persecutiei imparatesei Maria Tereza mici asezari monahale in care vietuiau calugari si sihastri smeriti sa fi fost alungati de trupele generalului Bukow si schiturile arse datorita faptului ca erau centre de aparare a ortodoxiei din aceste parti. Piatra de temelie a bisericii s-a pus in anul 1949, constructia schitului fiind dirijata si executata de loan Radulescu (ctitor principal), Nicolae Canicean, Gheorghe Sorescu, Lazar Draghicescu si monahia Nimfodora Ghergulescu (toti din Bogaltin), cu sprijinul credinciosilor din Bogaltin, Cornereva si de pe Valea Almajului. Biserica este construita din piatra si caramida, avand o forma de cruce compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor exterior sprijinit pe io stalpisori. in interior are o lungime de io m si latime de 5 m.. Plafonul este pictat in tempera. CatapeteasmInteriorul bisericiia este din lemn de tei cu trei randuri de icoane; praznicele imparatesti, sfintii apostoli si proorocii, in mijlocul carora este pictat lisus rastignit pe cruce. Altarul este luminat de doua ferestre, iar naosul si pronaosul de cate o fereastra pe fiecare parte. Din pridvorul deschis se intra in pronaos printr-o usa simpla de lemn in doua canaturi. Pe naos si o parte din pronaos exista o turla infundata, din lemn, acoperita cu tigla.

Biserica poseda doua icoane valoroase: una pictata in stil bizantin de ieromonahul Vichente Malau, care a trait in schit in anii 1949 - 1950, reprezentand-o pe Maica Domnului cu Pruncul in brate si a doua de argint reprezentand-o pe Maica Domnului impodobita cu nestemate. Aceste doua icoane sunt mult venerate de catre credinciosii si pelerinii care vin sa se inchine la aceasta oaza de apa duhovniceasca, atribuindu-le puteri duhovnicesti deosebite.

In fata bisericii s-a construit din piatra si caramida o cladire care adaposteste staretia, trei chilii, o bucatarie si trapeza. La intrare, deasupra portii, pe o schela de lemn, este asezata clopotnita in care sunt fixate doua clopote. Tarnosirea(sfintirea) bisericii s-a facut in ziua de 8 iulie 1959, de catre Mitropolitul Banatului Vasile Lazarescu. Primul vietuitor a fost parintele Alexie Udrea, venit aici de la Manastirea MracuneaC de pe Clisura Dunarii). Lui i s-au adaugat alti frati: ieromonahul Valerian Gherasim, Isidor Melchisedec, Valerian. Viata monahala desfasurata de aceasta mica obste a devenit cunoscuta, in curand, tuturor credinciosilor de pe Valea Cernei si Valea Almajului, care au inceput sa faca pelerinaje mai ales la hramul schitului Sf. Apostoli Petru si Pavel. Dar viata monahala n-a durat prea mult, deoarece prin Decretul 410/1959, schitul a fost desfiintat si biserica a trecut in purtarea de grija a parohiei din satul Bogiltin.

In anul 1978, sub pastorirea inalt Prea Sfintitului Dr. Nicolae Corneanu, cu purtarea de grija a protopopului de Caransebes, Pr. Dimitrie Crama, si cu osardia credincioasei Rodica Radivoievici din Timisoara, s-au facut repa¬ratii capitale, inlocuirea tencuielilor interioare si exterioare, precum si imprejmuirea cu gard a incintei.

De asemenea s-a introdus curentul electric si s-au reparat chiliile cu cheltuiala familiei Ion Radulescu (stabilit intre timp la Lugoj), dimpreuna cu fiii sai. Responsabilitatea executarii lucrarilor revenind preotului paroh Ion Palean din Bogaltin.

Viata monahala a reinceput dupa evenimentele din 1989, cand a fost trimis ca staret al schitului parintele Teodosie Serban, venit de la manastirea Cozia, care cu mari eforturi si cu sprijinul credinciosilor a reusit sa readuca biserica si cladirea anexa in stare de folosinta, facand si unele modificari functionale la cladirea anexa. Efectul vietii duhovnicesti din aceasta manastire este confirmat de faptul ca la hramul schitului (29 iunie, Sf. Ap. Petru si Pavel) vin foarte multi credinciosi din localitatile de pe valea Cernei Sf. Altarpana la Orsova, de pe Valea Almajului, Caransebes si Lugoj.

O data cu reinfiintarea Epis¬copiei Caransebesului in anul 1994, sub obladuirea duhovniceasca a P.S. Emilian Birdas, dar mai ales a actului titular al ei, P. S. Dr. Laurentiu Streza, duhul duhovnicesc si al evlaviei fata de acest schit creste mereu.

Adeseori, P.S. Laurentiu, dimpreuna cu sobor de preoti, vine si savarseste Sf. Liturghie, Sf. Maslu si Aghiasma Mica, tinand cuvant de invatatura si imbarbatare duhovniceasca numarului mare de pelerini.

In prezent, conducerea schitului este incredintata ieromonahului Nectarie Craslariu, care, impreuna cu cei 2 ucenici ai sai, tine flacara credintei si a vietii duhovnicesti aprinsa prin respectarea cu strictete a sfintelor slujbe. De asemenea, este in curs de amenajare o mica capela, atasata la corpul de chilii, precum si extinderea chiliilor, putand in viitor ca sa vietuiasca 5-7 calugari.

Toti cei care sunt insetati de viata duhovniceasca pot trai momente de inaltare catre Dumnezeu, oprindu-se pentru cateva clipe si lasand la o parte toata grija cea lumeasca, rugandu-se Mantuitorului si Maicii Domnului, meditand la rostul vietii, ajutati fiind de cadrul natural mirific. Va asteptam cu drag!