_

tru tot omul care e batjocorit si patimeste rele pentru o porunca a lui Dumnezeu necinstea suferita pentru aceasta porunca a lui Dumnezeu i se preface in cinste si slava; si dialogul autorului cu sufletul sau, prin care isi face cunoscuta bogatia nedesertata a Duhului
Da-mi, Hristoase, simtirea, pe care mi-ai daruit-o odata,
acopera-ma cu ea, Mantuitorule, ascunde-ma intreg inauntrul ei.
Sa nu lasi sa se apropie de mine simtirea lumii,
sa nu intre inauntrul meu, sa nu ma raneasca,
pe mine robul Tau cel smerit, pe care l-ai miluit.
Caci aparand deodata in grija cea buna simtirea lumeasca,
indata produce in ticalosul meu suflet pofte urate:
ii arata slava, ii aminteste de bogatie,
il impinge sa se apropie de imparatii pamantesti,
spunandu-i ca aceasta este o mare fericire.
Si precum suflarea umfla niste foale
si focul se inalta in flacara,
asa sufletul se umfla de aceste ganduri
si e largit fara masura de pofta slavei,
a bogatiei si a bunastarii celor atrasi de cele de jos.
Si doreste sa fie slavit cu cei slaviti,
sa se faca vestit cu cei vestiti,
sa castige bogatie cu cei ce-au castigat bogatie.
Doreste acestea chiar sufletul pe care l-ai slavit Tu insuti cu
lumina Ta,
pe care Tu insuti l-ai imbracat in slava Ta de nedescris,
caruia Tu insuti i-ai dat stralucirea dumnezeiasca.
lar luand simtirea celor lumesti prizoniera mintea sufletului tau,
iti arata imparati, iti aduce aminte de slava,
iti pune in fata bogatia vietii de aici
si te face sa nazuiesti spre acestea prin simpla inchipuire.
O, ce intuneric, o, ce invartosare, o, ce ganduri desarte,
ce planuri murdare si porniri nesimtite !
Caci lasand vederea celor negraite si nestricacioase,
ma gandesc la cele de pe pamant si visez la ele.
Dar nu va muri imparatul, nu va trece slava,
nu va fi risipita bogatia, ca pulberea de vant ?
Nu se vor strica trupurile in morminte ?
Si nu vor stapani altii peste avutiile pamantesti
si altii dupa aceia si dupa ei iarasi altii ?
Si spune-mi, suflete, a cui a devenit bogatia ?
Si cine a putut dobandi in lume fie si cel mai mic lucru,
ca sa-l ia murind, ca si in viata, cu el ?
Desigur, nu-mi vei putea arata nicidecum pe nici unul,
decat pe cei milostivi, care n-au tinut nimic,
ci le-au dat toate in mainile saracilor.
Caci ei au sigur cele date,
din ziua cand le-au dat in mainile Stapanului.
Iar ceilalti toti care au o bogatie inmagazinata sunt saraci
si mai rau decat toti saracii.
Caci sunt aruncati, ca toate trupurile moarte, in morminte,
lipsiti de cele de aici si straini de cele viitoare.
Deci ce bine vezi tu, suflete al meu, la ei, ca sa te desfete ?
Ce vezi la ei vrednic de-a fi poftit ?
Desigur, nu ai ce spune, ce-mi raspunde.
Vai, celor cu bogatie inmagazinata.
Vai, celor ce doresc sa primeasca slava de la oameni.
Vai, celor ce se vara printre bogati
si nu doresc slava lui Dumnezeu si bogatia Lui
si sa fie numai impreuna cu El.
Pentru ca lumea e desarta, iar toate cele din lume
vor fi desertaciunea desertaciunilor (Ecl. I, 2).
De aceea vor si trece. Dumnezeu singur va fi
vesnic si ramane nestricacios pururea.
Iar impreuna cu El vor fi si cei ce-L cauta acum pe El
si L-au iubit numai pe El in locul tuturor.
Dar nenorociti vor fi cei ce iubesc acum lumea,
caci vor fi osanditi impreuna cu ea in veci.
Vai, suflete al meu, celor ce doresc slava de la oameni,
ca atunci se vor lipsi de slava lui Dumnezeu.
Vai, suflete al meu, celor ce au tinut bogatia adunata,
ca atunci se vor dori dupa o picatura de apa.
Vai, suflete al meu, celor ce-si pun nadejdea in om,
ca acela va muri si impreuna cu el nadejdea lor
si atunci se vor afla neavand nici o nadejde.
Vai, suflete al meu, celor ce-si afla odihna aici,
ca acolo vor avea chinul vesnic.
Spune, suflete al meu, pentru ce esti trist,
pentru ce cauti cele ale vietii de aici ?
Spune-mi si te voi invata la ce trebuie fiecare lucru
si afla si te invata la ce e bun fiecare.
Spune, voiesti sa fii slavit, voiesti sa fii laudat ?
Asculta ce e cinstea si ce e necinstea !
Cinstea ta sta in a cinsti pe toti si inainte de toti pe Dumnezeu
si a dobandi implinirea poruncilor lui ca pe o bogatie,
a fi batjocorit pentru ele, a fi barfit pentru ele
si a purta pentru ele tot felul de osandiri.
Caci, cand prin vreun lucru oarecare te silesti, sufletul meu,
sa cinstesti pe Dumnezeu, ca sa-L slavesti
si pentru aceasta esti batjocorit si dispretuit,
sa stii ca ai dobandit cinstea si slava care raman,
fiindca slava lui Dumnezeu va veni fara indoiala asupra ta.
Atunci si toti ingerii te vor lauda,
pentru ca ai cinsti pe Dumnezeu pe care-L canta ei.
Voiesti, suflete, sa castigi imbracaminte si bogatie ?
Asculta, iti voi arata bogatia vesnica:
plangi, pocaieste-te, dispretuieste toate lucrurile,
fa-te sarac cu duhul, fa-te sarac cu inima,
fa-te sarac de bani, instraineaza-te si de lume,
fa-te dusmanul voilor tale celor rele
si supune-te numai voii Stapanului Tau.
Calca cu putere pe urmele ei.
Atunci Stapanul isi va incetini mersul,
vrand sa fie urmat de tine, sarmanul.
Dar tu vazandu-L, cheama-L si striga-L cu putere,
iar El se va intoarce cu privirea Lui miloasa
si te va vedea si-ti va ingadui sa-L vezi un pic
si iarasi te va parasi, ascunzandu-Se de ochii tai.
Atunci te vei tangui, nenorocit, atunci vei plange cu durere,
atunci vei cere moartea, nesuportand durerea,
nesuferind despartirea de dulcele Stapan.
Iar El, Cel Prea Bun, vazandu-te pe tine nefericit
si staruind in suspine si intristare adanca,
se va arata deodata iarasi, te va lumina iarasi,
iti va arata iarasi bogatia nedesertata,
slava nevestejita a fetei parintesti
si te va veseli ca mai inainte si te va umplea de bucurie
si asa te va face iarasi plin de bucurie.
Dar, treptat bucuria aceasta va dispare
privind tu la ratiunile si gandurile lumii
si iarasi te va cuprinde intristarea.
Si asa iarasi te vei tangui cu amar ca mai inainte
si-L vei striga cu strigate patrunzatoare si-L vei cauta
pe Daruitorul veseliei, pe Datatorul bucuriei,
pe Cel ce e bogatia care ramane si este cu adevarat pururea.
Astfel, proband El voia ta, ia seama, suflete,
sa nu descurajezi, sa nu te intorci la cele dinapoi.
Sa nu spui : "Pana cand imi va fi astfel necuprins ?"
Sa nu spui : "Pentru ce aratandu-Se, se ascunde indata iarasi
si pana cand imi pricinuiesti osteneli, fara mila ?"
Sa nu spui : "Cum ma voi putea osteni pana la capat ?"
Sa nu te ingreunezi, suflete, in a-L cauta pe Stapanul,
ci ca unul ce te-ai predat odata mortii,
sa nu te atingi de odihna, sa nu cauti slava,
nici desfatarea trupului, nici iubirea rudeniilor,
sa nu-ti arunci privirea nici la dreapta, nici la stanga,
ci alergand cum ai inceput, mai bine zis si mai fierbinte,
grabeste sa-L prinzi, sa-L apuci pe Stapanul
Chiar de ti se va ascunde de zeci de mii de ori,
tot de atatea ori ti se va arata iarasi.
Si astfel Cel necuprins ti se va face cuprins.
Cauta-L de zeci de mii de ori, mai bine zis pana vei rasufla,
cu tot mai multa ravna
si alearga spre El.
Caci nu te va parasi, nu te va uita.
Ti se va arata putin cate putin, sau tot mai mult
si Stapanul va fi tot mai des cu tine, suflete.
Si dupa ce te vei fi curatit desavarsit prin stralucirea luminii,
va veni El insusi intreg, El insusi se va salaslui in tine,
va fi cu tine El insusi, care a facut lumea
si vei avea bogatia adevarata pe care lumea nu o are,
ci numai cerul si cei inscrisi acolo.
Daca vei ajunge la aceasta, spune-mi, ce voiesti mai mult ?
Spune-mi, suflete nemultumitor, spune-mi suflete nerecunoscator,
spune-mi, sarmanul meu suflet, ce e mai mare ca aceasta,
in ceruri sau pe pamant, ca sa cauti aceea ?
Facatorul si Stapanul cerului si al pamantului,
Care singur e Creatorul si Judecatorul si imparatul
tuturor celor din cer si al tuturor celor din lume,
El insusi va locui atunci in tine, aratandu-ti-se intreg,
Luminandu-te cu lumina Lui si aratandu-ti frumusetea fetei Lui
si dandu-ti sa-L vezi mai clar
si facandu-te partas slavei Lui.
Spune-mi, ce altceva e mai mare ca aceasta ?
"Fara indoiala, nimic", imi vei spune.
Iar eu iarasi spun :
O data ce te-ai invrednicit, suflete al meu, de o astfel de slava,
pentru ce mai casti gura la cele de pe pamant,
pentru ce mai esti atras de cele de aici,
pentru ce te mai topesti dupa cele stricacioase ?
O data ce ai primit cele nestricacioase,
pentru ce mai ramai lipit de cele prezente,
o data ce-ai aflat cele viitoare ?
Straduieste-te neincetat, suflete, sa le castigi pe acelea,
lipseste-te de ele intreg, suflet al meu,
ca sa te afli si dupa moarte
in bunatatile vesnice, pe care le-ai castigat aici
si sa te infatisezi cu ele Facatorului si Stapanului,
veselindu-te cu El in vecii vecilor. Amin
Carti Ortodoxe

Cuprins