Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
Aceasta perioada de aproape doua secole este destul de confuza, in Orient dar si in Occident asistand la o succesiune de peste 20 de imparati: spanioli, ilirieni, traci si chiar un asiatic. Cateva domnii sunt mai lungi si demne de remarcat: lui Constantiu al II-lea, fiul lui Constantin, i-a urmat varul sau Iulian (361-363), cu care a luat sfarsit dinastia lui Constantiu Chlor. Dupa acestia, in Orient a guvernat Valens (364-378), iar in Occident Valentinian. Lui Valens, i-a urmat Teodosie I cel Mare (379-395), iar fiii sai, Honorius si Arcadius, au condus primul Occidentul, iar cel de-al doilea Orientul. Arcadius l-a avut ca succesor pe Teodosie al II-lea (408-518). La inceputul secolului al V-lea, Occidentul s-a confruntat cu o succesiune de invazii barbare, iar Orientul a fost guvernat intre 450-518 de imparati ca: Marcian, Leon I, Zenon si Anastasius. In toata aceasta perioadŕ de fapt numai doua domnii au fost mai importante: aceea a lui Teodosie I, pentru ca acesta a fost ultimul imparat care a condus efectiv Imperiul si cea a lui Teodosie al II-lea, care in ciuda mediocritatii sale, prin lunga perioada in care a condus Imperiul de Rasarit a reusit sa indeplineasa o opera utila in mare parte, dusa la bun sfarsit de unii dintre ministrii sai sau de sora sa, Pulcheria.
Acest fenomen a fost favorizat de urmatoarele cauze: Fortele vitale ale Imperiului erau concentrate in Orient. Este de fapt ce si-a dorit Constantin odata cu crearea Constantinopolului. In vremea lui Teodosie al II-lea, pe langa largirea zidului de incinta al orasului, a luat fiinta si o Universitate pe care o inzestreaza cu 31 de catedre, repartizate aproape egal intre limbile greacasi latina. Acest fapt este foarte interesant, pentru ca demonstraza vointa Constantinopolului de a fi si capitala intelectuala a Imperiului.
Crestinismul s-a dezvoltat diferentiat in Rasarit si in Apus. In secolul al IV- lea cea mai inalta autoritate religiosa in Apus, Sfantul Ambrozie, episcopul Milanului, proclama independenta spirituala in raport cu Statul, in timp ce tot acum, in Orient, Teodosie I facea din crestinism o religie de Stat. In secolul al V-lea, papa Leon cel Mare afirma primatul scaunului de la Roma, in timp ce canonul al XXVIII-lea de la Sinodul al IV-lea Ecumenic plasa Rasaritul sub dependenta canonica a Patriarhiei de la Constantinopol.
Socul invaziilor barbare inegal resimtit in Rasarit si Apus. Rasaritul, ceva mai abil si mai puternic, a rezistat mai bine in aceasta perioada invaziilor barbare, in timp ce Occidentul, s-a prabusit. Prin aceasta, ceea ce era un dezechilibru crescand intre cele doua parti ale Imperiului, a devenit o ruptura.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci