CAPITOLUL 16

POVESTEA LUI AVVA NICOLAE DESPRE EL SI FRATII LUI

Un calugar cu numele Nicolae, locuia in lavra lui avva Petre care se afla alturi de sfantul rau Iordan. Acesta ne povestea zicand:

Pe cand locuiam odinioara in Rait, am fost trimisi trei frati spre slujba in Tebaida. Ajungand in pustie am ratacit drumul si ne invarteam in pustie. Am ispravit apa si, pentru ca nu am gasit apa timp de cateva zile, a inceput sa ni se faca rau din pricina setei si-a arsitei. Nemaiputand merge, ne-am asezat fiecare la umbra unui tamarisc, pe care l-am gasit in aceasta pustie si asteptam sa murim din pricina setei. Pe cand stateam eu intins la pamant, vad ca in vis un vas plin cu atata apa incat se varsa pe de laturi, iar doi oameni stateau pe marginea colimvitrei si scoteau apa cu o cana de lemn. Si am inceput sa rog pe unul din ei zicand-i:

- Ai mila, frate, si da-mi putina apa ca ma sfarsesc de sete !

Dar n-a vrut sa-mi dea.

- Da-i putina apa, i-a spus celalalt.

- Sa nu-i dam, i-a raspuns, ca-i un lenes si nu se ingrijeste de mantuirea sufletului lui !

- Da, intradevar, a spus celalalt, este lenes! Da, este lenes, dar sa-i dam pentru ca e printre straini.

Si astfel mi-a dat.

- Da si celor ce sunt cu tine, mi-a spus el.

Si am baut si am mers trei zile fara sa bem ceva. Apoi am ajuns la locuinte omenesti.