CAPITOLUL 25

DESPRE FRATELE DIN MANASTIREA HOZEVA

Avva Grigore, care a fost soldat inainte de-a se calugarii, ne povestea: In chilia Hozeva era un frate care invata slujba sfintei Proscomidii. Intr-o zi a fost trimis sa aduca prescuri. In drum spre manastire a rostit slujba sfintei Proscomidii dupa toata randuiala. Diaconii au luat prescurile si le-au pus pe disc in sfantul altar spre ale proscomedi avva Ioan, supranumit Hozevitul, pe atunci preot , care mai tarziu a ajuns episcop al Cezareii Palestinei. Pe cand slujea insa, n-a vazut ca de obicei pogorarea Duhului Sfant, s-a dus in diaconion aruncandu-se cu plansete cu fata la pamant. Si i s-a aratat ingerul Domnului spunandu-i ca fratele, pe cand aducea prescurile, a rostit pe drum sfanta Slujba si au fost sfintite, asa ca ele sunt desavarsite. Si de atunci a dat porunca batranul ca nimeni, daca nu-i hirotonit sa nu mai invete pe de rost slujba sfintei Proscomidii si nici sa n-o rosteasca la intamplare, in orice vreme, in afara de altar.