CAPITOLUL 28

FAPTA MINUNATA A LUI AVVA IULIAN STALPNICUL

Avva Chiril, ucenicul mai sus pomenitului avva Iulian Stalpnicul, ne povestea urmatoarele: Auzind de viata si de faptele minunate ale lui avva Iulian, m-am dus impreuna cu tatal meu si cu fratele meu la el. Eu, povesteste avva Chiril, zaceam de o boala de nevindecat. Nici un doctor n-a putut sa ma tamaduiasca. Cand m-am dus la avva Iulian, batranul m-a vindecat indata prin rugaciunile lui. Am ramas asadar toti trei pe langa el si am renuntat la lume. Batranul l-a randuit pe tatal meu mai mare peste grau. Intr-o zi tata s-a dus la avva Iulian si i-a spus:

- N-avem grau!

- Mergi, frate, i-a raspuns batranul, aduna graul pe care-l gasesti si macina-l! pentru maine se va ingriji Dumnezeu de noi.

Tatal meu, suparat din pricina acestor cuvinte, caci stia ca numai lasase nimic in hambar, s-a dus la chilia lui. Dar pentru ca fratii n-aveau ce sa manance, batranul l-a chemat pana la el. Abia a sosit si i-a spus:

-Frate Conon, du-te si fa de mancare fratilor cu graul pe care-l vei gasi!

Tatal meu maniat oarecum, a luat cheile hambarului cu gandul sa-i aduca tarana. Dar cand a descuiat hambarul si a voit sa deschida usile, n-a putut caci era tot hambarul plin de grau. Cand a vazut aceasta, a cerut iertare batranului, slavind pe Dumenzeu.