Biologie animala


Biologie animala - clasa a VI-a

In manualul [18] se afirma ca:

"prin caracterele de asemanare a maimutelor cu omul, s-a tras concluzia ca maimutele si omul au avut un stramos comun" (p.126).

Dar asemanarea nu arata existenta unui stramos comun. Daca doua tablouri ale unui pictor sunt asemanatoare, nu vom spune ca au un stramos comun. Exista animale care se aseamana cu frunzele, dar nu vom spune ca animalele si frunzele au avut un stramos comun. Un astfel de animal - fillium - este prezentat la pag. 147. Alte animale de acest fel vor fi studiate in clasa a XII-a.

Se mai afirma ca "maimutele au un comportament comparabil cu al omului" ([18], p.160).

Dar ceea ce deosebeste foarte mult pe om de maimute este viata duhovniceasca. Maimutele nu se roaga lui Dumnezeu, nu tin post, nu picteaza icoane.

"Evolutia animalelor" este titlul capitolului 4. Aici se afirma ca "modificarile conditiilor de mediu de pe Pamant au dus la aparitia vietii si apoi la evolutia ei" ([18], p.164).

Cum poate sa apara viata prin modificarile conditiilor de mediu? Oare simpla incalzire a aerului poate face sa apara vietati intr-un loc unde nu existau? Cand punem apa la fiert incep sa apara vietati in ea? Nicidecum. Este adevarat ca incalzirea aerului este urmata de iesirea animalelor din vizuina lor. Dar aceste animale existau acolo si mai inainte. Nu s-au format prin incalzirea aerului. Cu ajutorul microscopului vedem in apa felurite vietuitoare (euglena verde, amiba, parameciul - care au fost studiate la lectia despre nevertebratele unicelulare, p. 32-34). Ele se inmultesc mai repede cand apa este calda. Dar existau acolo si mai inainte. Nu au fost produse de incalzirea apei. Modificarile conditiilor de mediu nu pot explica apari-tia vietii.

La pagina 165 gasim un "arbore genealogic" al animalelor nevertebrate, iar la pagina 168, un "arbore genealogic" al vertebratelor. Dar acestea sunt simple desene provenite din imaginatia unor biologi. Nu sunt dovezi ale evolutiei. Unii biologi, necunoscand faptul ca Dumnezeu a creat animalele, si-au imaginat ca ele s-au transformat unele in altele.

"Cele mai simple vertebrate care au trait in trecutul cel mai indepartat au fost pestii"([18], p.166).

Dar pestii traiesc si astazi. Ei nu s-au transformat in broaste, cum ar vrea sa ne convinga autorii manualului.

Se afirma ca "pestii primitivi au fost nevoiti sa ramana pe uscat mai mult timp. Cu inotatoarele, care erau mai dezvoltate, s-au putut tari pe fundul apelor si au putut respira oxigen atmosferic. Astfel au aparut primii amfibieni (tetrapode)" ([18], p.166).

Dar stim ce se intampla cu pestii care raman pe uscat mai mult timp! Nici unul din ei nu s-a transformat in broasca. Inotatoarele nu pot folosi la mers, iar aer nu pot respira deoarece pestii nu au plamani.

Se mai afirma ca "mormolocii de broasca demon-streaza originea amfibienilor in pesti" ([18], p.166).

Este adevarat ca "mormolocii au corpul lung, fara picioare si o coada lunga" .([18], p. 83) si au branhii. Dar aceasta este ceva normal, deoarece pentru mormo-loci s-a randuit mediul acvatic. Fiecare vietate a fost dotata de Creator cu tot ce este necesar pentru a trai intr-un anumit mediu. Sa ne aducem aminte ca "broastele se inmultesc prin oua care sunt depuse de femele in apa" ([18], p.83).

Mormolocii care ies din oua au tot ce trebuie ca sa poata trai in apa. Dar, dupa o saptamana branhiile externe dispar si "apar branhiile interne. Apoi acestea dispar si se formeaza plamanii. Apar membrele posterioare, apoi cele anterioare, dispare coada, iar mormolocul devine adult" ([18], p.83).

La om, nou-nascutul nu are nici solzi de peste, nici piele de broasca, nici coada de soparla, nici aripi de gaina si nici picioare de porc. El arata ca un om, nu ca un animal. Subliniem faptul ca, din primul stadiu, celula-ou umana rezultata in urma fecundatiei, are structura genetica specifica omului, asa cum arata studiile de genetica moleculara.