CUVIOSUL GAVRIIL URIC - SCRIITORUL

CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorul)

Manastirea Neamt

(secolele XIV-XV)

Vrednicul de pomenire monah "Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copisti de opere filocalice din tara noastra si unul din cei mai iscusiti dascali, miniaturisti si caligrafi ai monahismului romanesc.

Acest calugar invatat era fiul gramaticului Petru Uric, scriitor de acte (urice) domnesti de la curtea lui Roman Musat si Alexandru cel Bun. Dupa ce invata la scoala de gramatici de la Manastirea Bistrita, ajunge cel dintai scriitor si gramatic la cancelaria Moldovei. Apoi, tatal sau facandu-se monah cu numele de "Paisie Uricul" la Manastirea Bistrita, s-a calugarit si fiul sau, Gavriil, in obstea Manastirii Neamt, dorind sa slujeasca din tinerete lui Hristos. Calugaria lor a avut loc intre anii 1407-1415, sub egumenul Dometian, cand s-a scris si pomelnicul de la Manastirea Bistrita. Pe fila 6 r, "zaceala 20" a pomelnicului ctitoricesc, scrie urmatoarele: "Pomeneste, Doamne, sufletul robilor Tai..., al monahului Paisie Uricul si al fiului sau, monahul Gavriil Scriitorul".

Smeritul monah Gavriil, socotindu-se nevrednic de sfanta preotie, si-a inchinat anii vietii copierii de invataturi si scrieri patristice, atat aghiografice, cat si filocalice. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa stiinta de carte, cu o frumoasa scriere si cunostea bine limbile greaca si slavona si impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. Timp de aproape 40 de ani, monahul Gavriil Uric a copiat si a impodobit in Manastirea Neamt zeci de manuscrise. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon si grecesc si cu neegalate miniaturi; Scara Sfantului Ioan Scararul, Margaritarul Sfantului Ioan Gura de Aur, patru volume de "Sbornice" cu extrase de invataturi patristice si vieti de sfinti si altele, care calauzesc sufletul pe calea mantuirii.

Monahul Gavriil Uric este considerat cel dintai dascal, caligraf si scriitor de opere filocalice din Moldova. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovita, aduse de Alexandru cel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion), el intemeiaza la Neamt si Bistrita o vestita scoala de caligrafi si miniaturisti, formand numerosi dascali, gramatici si scriitori de carti patristice si de cult. Prin acest dascal a patruns duhul Sfintilor Parinti si traditia bizantina in manastirile din Moldova. Ucenicii lui s-au raspandit, mai ales sub domnia lui Stefan cel Mare, in toate manastirile din Moldova, ca: Bistrita, Putna, Moldovita, Voronet, Probota, Tazlau si la cancelariile domnesti.

Asa a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu, sa imbogateasca Biserica Moldovei si sa ajute la mantuirea sufletelor omenesti. Scriitor si impreuna lucrator, dascal si implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii, Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavarsit care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea si invatatura cu fapta buna, in dragoste si smerenie.

Savarsindu-si calatoria vietii si lasand in Moldova numerosi ucenici, Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) si-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos, catre jumatatea secolului al XV-lea.

 

Carti Ortodoxe

Cuprins