MONAHUL ILARION IONICA


MONAHUL ILARION IONICA - Manastirea Sihastria

(+ 1934)

Viata

Parintele Ilarion Ionica a fost un calugar foarte iubitor de Dumnezeu, inchinat din copilarie Maicii Domnului. Era de loc din comuna Racova- Bacau. In tinerete a fost casatorit si a avut copii. Apoi, trecand printr-o grea incercare, a lasat totul si a venit la Manastirea Sihastria. Egumenul Ioanichie Moroi l-a calugarit si l-a randuit iconom si povatuitor peste frati. Dupa douazeci de ani de desavarsita ascultare si smerenie, s-a mutat catre Domnul in varsta de 80 de ani.

Fapte si cuvinte de invatatura

Parintele Ilarion a fost in lume plutas pe raul Bistrita. intr-o noapte de iarna, pe cand se intorcea acasa de la lucru, l-au atacat lupii pe cale. Dupa doua ore de lupta, nu se mai putea apara de ei. Deci, cazand in genunchi, s-a rugat, zicand:

- Maica Domnului, daca ma scapi de aici cu viata, las toate si ma fac calugar.

In clipa aceea s-au auzit glasuri de oameni si o sanie cu clopotei. Lupii au fugit, iar el, fiind salvat, a fost dus in familie. Dupa cateva luni de zile s-a dus la Manastirea Sihastria sa slujeasca lui Hristos.

Trecand un an de zile, diavolul i-a facut o grea ispita. Il cuprinsese o mare intristare si voia sa plece la alta manastire. intr-o noapte, mergand la biserica, se ruga in urma si plangea. Apoi a vazut ca din icoana Maicii Domnu- lui a iesit o femeie cuviincios imbracata, care, apropiindu-se de el, l-a intrebat:

- De ce plangi si esti tulburat, frate Ioane?

- Mi-i urat aici si as vrea sa plec din manastirea aceasta!

- De ce ti-i urat in casa mea? Fii linistit si fa toate cu dragoste, ca de acum nu-ti va mai fi urat niciodata! Apoi acea femeie minunata s-a intors iarasi spre icoana si s-a facut nevazuta. Era Maica Domnului.

Din ceasul acela, fratele Ioan s-a izbavit de aceasta ispita. Mai tarziu, calugarindu-se, a ajuns un monah desavarsit.

Timp de 20 de ani, parintele Ilarion a fost iconomul Manastirii Sihastria. Dimineata mergea la chilia fiecaruia si zicea:

- Haideti, dragii tatei, veniti la ascultare! Apoi pleca inainte cu rugaciunea pe buze si lucra cu fratii toata ziua, facandu-se pilda tuturor de smerenie, de blandete si de nemuritoare dragoste. Seara, cand se intorcea la chilie, batranul facea metanie tuturor, zicand:

- Iertati-ma, parintilor, ca poate v-am suparat cu ceva! Apoi se ducea la chilie si citea acatistul si paraclisul Maicii Domnului.

In primavara anului l933, parintele Ilarion s-a dus in padure dupa lemne si si-a rupt un picior. Mai tarziu, cangrenandu-se rana, batranul se ruga cu lacrimi, zicand:

- Maica Domnului, nu ma lasa, ca greu ma doare piciorul!

Noaptea, pe cand se ruga, a intrat in chilia lui o femeie cuviincioasa, in chipul unei doctorite din Targu Neamt si l-a intrebat:

- De ce plangi, parinte Ilarion?

- Doamna doctorita, mi-am rupt piciorul si ma doare cumplit. Simt ca voi muri si plang ca nu m-am pocait.

Apoi doamna aceea s-a uitat la piciorul lui, l-a atins cu mana si i-a zis:

- Nu mai plange, parinte Ilarion. De acum te vindeci la picior si vei mai trai inca un an de zile. Dupa aceea te vei odihni.

Apoi a iesit doctorita si batranul a adormit. Era Maica Domnului. Dimineata s-a sculat sanatos, a venit la biserica si a spus tuturor minunea Maicii Domnului.

Deci, mai traind exact un an, in aceeasi zi, la Duminica izgonirii lui Adam din Rai, si-a dat sufletul in bratele Maicii Domnului si a fost petrecut de toti la cimitirul manastirii.

Carti Ortodoxe

Cuprins